192 de ţări participă la summitul de mediu de la Copenhaga

Între 7 şi 18 decembrie, la Copenhaga, se va desfăşura cel mai important summit pe teme de mediu. 192 de ţări vor încerca să ajungă la un acord pentru a prelungi angajamentele Protocolului de la Kyoto asupra climei, a cărui primă fază expiră la sfârşitul anului 2012. Cetăţenii Planetei pot participa, indirect, prin intermediul concursului organizat de Ambasada britanică la Bucureşti, Centrul de informare al ONU şi British Council România - „Planeta eşti TU!“, cele mai bune contribuţii urmând să ajungă pe masa delegaţiilor summitului ONU.

Cel mai important eveniment al anului în materie de mediu se va consuma, fără îndoială, între 7 şi 18 decembrie, în capitala Danemarcei. Sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), 192 de state vor căuta o soluţie pentru stoparea încălzirii globale. Se aşteaptă ca la acest summit, marile economii ale lumii, printre care Statele Unite ale Americii şi China, să semneze un nou acord de reducere a emisiilor poluante, care să urmeze Protocolului de la Kyoto.

Conferinţa Părţilor pe probleme de mediu, cel mai înalt organism al Convenţiei ONU pentru Schimbări Climatice, are loc anual şi este format din miniştrii Mediului. La evenimentul din decembrie sunt aşteptaţi foarte mulţi reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale care în ultima perioadă au dat foarte multe semnale cu privire la necesitatea semnării unui acord în contextul accelerării încălzirii globale.

Prevederile acordului de la Kyoto

Protocolul de la Kyoto este un acord internaţional privind mediul, negociat în decembrie 1997 de către 160 de ţări.

Acordul prevede, pentru ţările industrializate, o reducere a emisiilor poluante cu 5,2% în perioada 2008-2012 în comparaţie cu cele din 1990. Reducerile se referă la trei dintre cele mai importante gaze: dioxid de carbon (CO2), metan (CH4) şi oxizi de azot (N2O) - care se măsoară comparativ cu anul de bază 1990 (cu excepţia unora dintre ţările cu economie în tranziţie, între care şi România, care are an de bază 1989).

Pentru a intra în vigoare, trebuia să fie ratificat de cel puţin 55 de naţiuni (condiţie deja îndeplinită), care să producă 55% din emisiile globale de dioxid de carbon. Această ultimă condiţie a fost indeplinită în octombrie 2004 prin ratificarea de către Rusia a protocolului, responsabilă pentru 17,4% din emisiile de gaze de seră. În noiembrie 2004, ţările participante erau în număr de 127, inclusiv Canada, China, India, Japonia, Noua Zeelandă, Rusia, cei 25 de membri ai Uniunii Europene împreună cu România şi Bulgaria, precum şi Republica Moldova.

Printre ţările care nu au ratificat acest protocol se află şi Statele Unite, responsabile pentru mai mult de 40% din totalul emisiilor de gaze de seră.

SUA ar putea semna un acord pe teme climatice

Nesemnatară a Protocolului de la Kyoto, SUA au anunţat că nu vor semna nici un alt acord în lipsa marilor ţări în curs de dezvoltare, cum ar fi China. „Punctul asupra căruia nu suntem de acord este faptul că trebuie să ne angajăm să punem în aplicare cea ce am promis că vom face, în timp ce mari ţări în curs de dezvoltare nu-şi asumă nici un angajament“, a afirmat emisarul american pentru climă, Todd Stern, în faţa comisiei de afaceri externe a Camerei Reprezentanţilor din Congresul SUA.

China a devenit primul emiţător de dioxid de carbon al Planetei, surclasând SUA, care rămân totuşi numărul unu în privinţa emisiilor de dioxid de carbon pe cap de locuitor. China şi SUA, doi mari consumatori de cărbune pentru producerea de electricitate, sunt răspunzătoare pentru 40% din emisiile de CO2 la nivel global.

Senatul american a început la 3 noiembrie examinarea unui proiect de lege, de 800 de pagini, referitor la gazele cu efect de seră.

Obiectivul lui Barack Obama este reducerea cu 20% a gazelor cu efect de seră până în 2020. Aceasta nu este decât o primă etapă, deoarece programul său electoral preconizează o reducere de 80% până în 2050.

Ecologizarea Statelor Unite trece şi prin modernizarea reţelei electrice naţionale - investiţie de 3,4 miliarde de dolari, care vizează aplicarea energiilor regenerabile. Salvarea industriei automobile americane, devastată de criză, este o ocazie pentru a-i stimula pe marii constructori să producă vehicule mai mici, cu un consum mai redus de carburanţi. Barack Obama speră că se vor economisi 1,8 miliarde de barili de petrol în Statele Unite - echivalentul a 194 de centrale pe cărbune -, reducând astfel emisiile de gaze cu efect de seră cu 900 milioane de tone.

Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a condiţionat succesul sau eşecul viitorului summit pe teme climatice de existenţa unei autentice „voinţe politice“.

„Avem nevoie de voinţă politică. Dacă există voinţă politică, sunt sigur că există o cale pentru a obţine un acord viabil la Copenhaga“, a spus Ban Ki-moon.

Secretarul general al Naţiunilor Unite a declarat că „traversăm o perioadă de importanţă crucială pentru toată umanitatea“ şi a insistat că „ţările dezvoltate trebuie să ofere obiective ambiţioase pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră până în anul 2020“.

Omul dăunează Pământului

Încălzirea globală este fenomenul de creştere continuă a temperaturilor medii înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului, precum şi a apei oceanelor, constatată în ultimele două secole, dar mai ales în ultimele decenii.

Temperatura medie globală a crescut cu 0,6 grade Celsius în perioada 1900-1990, putând să crească până în 2100 cu încă 5,8 grade, în funcţie de cât dioxid de carbon va fi prezent în atmosferă.

Dacă fenomenul de încălzire este cvasi-unanim acceptat de oamenii de ştiinţă şi de factorii de decizie, există mai multe explicaţii asupra cauzelor procesului, opinia dominantă fiind că încălzirea se datorează activităţii umane, în special prin eliberarea de gaz carbonic în atmosferă prin arderea de combustibili fosili, potrivit Grupului interguvernamental de experţi în evoluţia climei.

Încălzirea globală are efecte profunde în cele mai diferite domenii, va determina ridicarea nivelului mării, extreme climatice, topirea gheţarilor, extincţia a numeroase specii şi schimbări privind sănătatea oamenilor. De exemplu, potrivit experţilor, dacă încălzirea globală va continua în ritmul actual, Spania şi-ar pierde până la sfârşitul secolului aproape toate plajele, iar odată cu ele sume uriaşe de bani provenite din turism.

„Dacă ai fi Pământul pentru o zi, ce le-ai transmite oamenilor?“

Ambasada britanică la Bucureşti, Centrul de informare al ONU şi British Council România au lansat concursul online cu premii „Planeta eşti TU!“. Competiţia se desfăşoară în perioada 12-29 noiembrie, participanţii având misiunea de a răspunde la întrebarea „Dacă ai fi Pământul pentru o zi, ce le-ai transmite oamenilor?“. Cele mai bune contribuţii vor ajunge pe masa summitului ONU de la Copenhaga.

În concurs pot fi înscrise numeroase forme de contribuţii online, de la postări pe blog la materiale audio/video, fotografii sau prezentări PowerPoint. Participanţii trebuie să trimită un link care să direcţioneze la răspunsul lor online la adresa de e-mail webmaster.brit@ines.ro, cu menţiunea: pentru campania „Pământul eşti TU“.

Câştigătorul va fi anunţat în prima săptămână a lunii decembrie şi va fi premiat cu un notebook şi o excursie la Londra.

Autobuze ecologice la summit

Delegaţiile prezente la summitul pentru climă de la Copenhaga din decembrie se vor deplasa cu ajutorul unor autobuze pregătite special pentru acest eveniment, informează „cop15.dk“. „Transportul public este principalul element din planul de transport pentru summitul COP15 pentru că este mult mai prietenos cu mediul decât taxiurile sau alte maşini“, a explicat Nis Gellert, responsabil cu logistica la summit. Autobuzele vor lega sediul conferinţei de centrul oraşului şi de aeroport şi vor sosi la un interval de 5-10 minute, între 6 şi 19 decembrie. Călătoria într-un astfel de autobuz este gratuită.

Toate autobuzele îndeplinesc standardele UE pentru vehicule eco, iar jumătate dintre ele sunt cu 20% mai eficiente decât autobuzele standard.

Fiecare autovehicul va fi uşor de recunoscut prin logoul „COP15“ şi reclamele pentru campania pentru climă „Raise Your Voice“. Logourile sunt alcătuite din 192 de linii, câte una pentru fiecare ţară ONU.