Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
2% dintre români sunt interesaţi de ecologie
Deşi sunt duse nenumărate campanii cu privire la beneficiile ecologiei şi despre importanţa acesteia, numărul românilor cărora chiar le pasă este aproape insignifiant. Potrivit unor raportări ale Ministerului Mediului şi Pădurilor, doar două procente dintre români sunt interesaţi cu adevărat de ecologie, în timp ce restul preferă dezvoltarea economică, indiferent de consecinţe sau de impactul asupra mediului.
Numai 2% dintre români sunt interesaţi de ecologie, în timp ce restul preferă dezvoltarea economică în orice condiţii şi cu orice preţ, a declarat Cristian Apostol, secretar de stat în Ministerul Mediului şi Pădurilor. "Deşi 2010 este anul biodiversităţii, fiind cel mai bun moment pentru noi să arătăm că avem biodiversitate, statisticile arată că numai 2% dintre români sunt interesaţi de aspectul ecologic, iar 98% preferă dezvoltarea economică în orice condiţii, cu orice preţ", a afirmat Apostol. Oficialul a amintit despre strategia de conservare a biodiversităţii pe care MMP o derulează la nivel naţional şi care se află, la acest moment, în dezbatere publică pe site-ul ministerului pentru completare. În privinţa costurilor strategiei, Apostol nu a făcut estimări, apreciind însă că aceasta va fi bugetată abia după definitivarea proiectelor. Afirmaţiile pozitive ale secretarului de stat au fost contrazise de către Liviu Mihaiu, membru fondator şi preşedinte onorific al Asociaţiei "Salvaţi Dunărea şi Delta!", care a menţionat că situaţia este mult mai gravă în privinţa biodiversităţii. "În România, lucrurile sunt mult mai groaznice decât în alte ţări. Practic, suntem într-o maşină care se deplasează cu peste 200 km/oră direct spre un zid de beton. Din păcate, în România, cea mai mare luptă pentru protejarea biodiversităţii o duce societatea civilă, nu factorii publici. Pe de altă parte, şi românii, de cele mai multe ori, cred că natura este inepuizabilă, dar ei trebuie să înţeleagă faptul că protecţia mediului ţine de educaţie", a subliniat Mihaiu. Miercuri, la Bucureşti, Comisia Europeană (CE) a lansat o campanie privind responsabilizarea socială pentru biodiversitate, în care a fost inclusă şi România. Campania, la care mai participă Spania, Italia, Olanda, Bulgaria şi Polonia, are un cost estimativ la nivel european de cinci milioane de euro. În fiecare dintre aceste state vor fi organizate evenimente publice, în colaborare cu artişti, autorităţi locale, celebrităţi naţionale şi reprezentanţi ai UE. Între ţările membre şi candidate la UE, România deţine cea mai mare diversitate biogeografică, repartizată în cinci regiuni biogeografice: continentală (cea mai răspândită), alpină (în ţările cu zone montane), panonică (se găseşte în Ungaria şi ţările vecine), pontică (doar în România şi Bulgaria), stepică (doar în România). Lista propunerilor de situri Natura 2000 cuprinde, în cazul României, 108 SPA-uri (11,89% din suprafaţa ţării) şi 273 SCI-uri (13,21%). Suprafaţa totală a propunerilor de situri Natura 2000 reprezintă 17,84% din suprafaţa ţării. Următoarea raportare pe care România trebuie să o susţină în faţa oficialilor de la Bruxelles este stabilită pentru anul 2013, iar în prezent se lucrează la definitivarea unei cercetări în domeniul biodiversităţii realizată de Institutul Naţional de Biologie. Până atunci, în prima jumătate a anului 2011, CE va prezenta un punct de vedere cu privire la viitoarele surse de finanţare a Programului Natura 2000. Comisia Europeană a lansat, în România, o campanie de informare pe tema biodiversităţii. Iniţiativa are la bază un recent studiu Eurobarometru care arată că mulţi europeni nu ştiu ce înseamnă biodiversitatea şi distrugerea ei. Având ca mesaj principal "Contăm unii pe alţii", campania urmăreşte informarea cetăţenilor despre ce înseamnă biodiversitate şi să tragă un semnal de alarmă privind distrugerea unor specii importante de pe teritoriul Europei. Se va avea în vedere creşterea gradului de responsabilizare faţă de biodiversitate prin educarea publicului şi generarea unui angajament comun al cetăţenilor şi autorităţilor locale. Conform ultimelor studii, România se numără printre ţările cu un grad scăzut de informare în privinţa biodiversităţii, prin urmare este una dintre ţările prioritare campaniei europene, alături de Bulgaria, Italia, Spania, Polonia şi Olanda.