20 de ani de independenţă

Republica Moldova sărbătoreşte astăzi, 27 august, 20 de ani de la proclamarea Independenţei faţă de URSS.

La două decenii de la proclamarea independenţei, Republica Moldova continuă să se confrunte cu o criză identitară. Actualul teritoriu al ţării a făcut parte din Ţara Moldovei până în anul 1812, când este ocupat de Imperiul Ţarist. În 1917, în contextul revoluţiei socialiste, este proclamată Republica Democratică Moldovenească, dar, la 27 martie 1918, Sfatul Ţării decide unirea cu România. În anul 1940, teritoriul este anexat de către fosta URSS, revine pentru o scurtă perioadă de timp României, între anii 1941-1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ca mai apoi să fie din nou ocupat de sovietici şi formată Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM). Nordul şi sudul Basarabiei intră în componenţa Ucrainei, în schimb nou-formatei RSSM îi este acordată regiunea transnistreană. Pe parcursul ocupaţiei ţariste, dar în special a celei sovietice, aici au fost aduşi ruşi, precum şi alte minorităţi naţionale şi au fost stimulate căsătoriile mixte, astfel că, în prezent, circa 25% din populaţie nu vorbeşte limba de stat, care în constituţie se numeşte "moldovenească".

De la "Deşteaptă-te române" la "agrarieni" şi comunişti

Evoluţia politică a Republicii Moldova a fost destul de spectaculoasă în cele două decenii de independenţă. De la un parlament care a votat independenţa, drapelul tricolor şi imnul de stat "Deşteaptă-te române", la o conducere "agrariană" formată din reprezentanţii fostei nomenclaturi comuniste, care vine la putere în anul 1994. În anul 1998, aceasta este înlocuită de o coaliţie de centru-dreapta, care suferă însă un eşec şi, în urma alegerilor anticipate din 2001, vine la putere Partidul Comuniştilor, care se va menţine până în anul 2009, când este înlocuit de o nouă coaliţie de centru-dreapta - "Alianţa pentru Integrare Europeană". De la proclamarea independenţei, în Republica Moldova au avut loc şapte scrutine parlamentare, dintre care trei anticipate şi alte trei doar în ultimii doi ani. În aceeaşi perioadă de timp, ţara a fost condusă de cinci preşedinţi, dintre care doi interimari şi opt premieri, dintre care cinci s-au aflat în funcţie mai puţin de doi ani. În prezent, Republica Moldova se află în faţa unei provocări politice ce durează mai bine de doi ani, în care ţara nu are un preşedinte ales, după patru tentative eşuate de alegere a şefului statului şi două parlamente dizolvate.