Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială 20 de ani de la invazia SUA în Irak

20 de ani de la invazia SUA în Irak

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 03 Aprilie 2023

Pentru americani, lupta cu efectele invaziei de acum două decenii în Irak continuă, arată foşti şi actuali oficiali citaţi de Reuters. Ei observă că, în prezent, Iranul este mai puternic, în timp ce influenţa Statelor Unite în Orientul Mijlociu a scăzut şi evidenţiază costul eforturilor militare împotriva Statului Islamic în Irak şi Siria.

Decizia din 20 martie 2003 a preşedintelui de atunci al SUA, George W. Bush, de a-l răsturna de la putere pe Saddam a slăbit pe termen lung poziția Washing­tonului în Orientul Mijlociu.

După ce regimul lui Saddam, reprezentant al minorităţii sunnite, a fost înlocuit cu un guvern şiit, s-a deschis calea pentru creşterea influenţei Iranului - cea mai mare putere şiită din Orientul Mijlociu, în special în Siria, unde iranienii şi miliţiile şiite l-au ajutat pe Bashar Al-Assad să zdrobească revolta sunnită şi să rămână la putere.

În 2011, când SUA şi-au retras trupele din Irak, s-a creat un vid de putere, care a fost umplut rapid de militanţii Statului Islamic (ISIS).

Preşedintele Barack Obama, care a luat decizia retragerii, a retrimis abia după câţiva ani militari în regiune: în 2014 în Irak, unde se află acum circa 2.500 de soldaţi, şi în 2016 în Siria, unde efectivele americane sunt de circa 900, scrie Reuters. ISIS, cu care luptă americanii, este însă activ într-o zonă mult mai mare, din nordul Africii până în Afganistan.

„Lipsa noastră de voinţă de a acţiona decisiv în materie de securitate în ţară a permis declanşarea haosului, care a dus la apariţia ISIS”, explică Richard Armitage, fost adjunct al secretarului apărării, eşecul SUA în securizarea Irakului.

Costurile financiare ale implicării SUA în Irak şi Siria sunt uriaşe. Estimări publicate recent de Universitatea Brown indică 1.790 de miliarde de dolari, sumă în care sunt incluse cheltuielile militare, asistenţa pentru veterani şi dobânzile la creditele contractate pentru finanţarea conflictelor. 

Costurile umane directe au fost şi ele ridicate: în Irak şi Siria şi-au pierdut viaţa în ultimii 20 de ani 4.599 de militari americani, precum şi peste 550.000 de irakieni şi sirieni. 

Și credibilitatea americanilor a avut de suferit: Bush s-a bazat, când a ordonat invazia, pe informaţii despre armele irakiene de distrugere în masă, care s-au dovedit ulterior exagerate, false sau greşite.

Potrivit lui Jim Steinberg, adjunct al secretarului de stat în Administrația Obama, „rezultatul net (...) a fost prost pentru pârghiile de putere ale SUA, prost pentru influenţa SUA, prost pentru capacitatea noastră de a încheia parteneriate cu ţările din regiune”.

Reuters i-a întrebat pe oficiali ce cuvânt le vine în minte referitor la invazie şi consecinţele ei. Larry Wilkerson, şef de cabinet al fostului secretar de stat Colin Powell, a spus „dezastru”, iar Steinberg: „nenecesar”. (C. Z.)