Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
200 milioane de euro pentru agricultura ecologică
În viitorul Program Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, măsura destinată dezvoltării agriculturii ecologice va dispune de 200 milioane de euro. În România, suprafaţa pe care se practică agricultura ecologică a ajuns, în 2012, la 288 mii hectare, cu un potenţial de creştere.
Produsele ecologice (cunoscute şi sub denumirea de bio sau organice) sunt tot mai căutate în spaţiul european, acest sector al agriculturii dezvoltându-se rapid şi în ţara noastră, reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) apreciind că în continuare există un imens potenţial de creştere. Astfel, suprafaţa pe care se cultivă produse ecologice a ajuns în anul 2012 la 288.000 de hectare, iar numărul operatorilor a crescut de la 3.000 în perioada 2008-2009 la 15.000 în prezent. Astfel, România ocupă locul doi în topul ţărilor europene cu cea mai rapidă creştere a zonelor de conversie în agricultura ecologică, care se ridică la peste 50% din suprafaţă. „Trebuie să acordăm o atenţie deosebită acestui bun de preţ, motiv pentru care credem că agricultura ecologică, care ocupă în prezent un procent de 8%, nu se va opri aici. Considerăm că este un domeniu dinamic care permite o dezvoltare echilibrată“, declara la finele lunii aprilie domnul Daniel Botănoiu, secretar de stat în cadrul MADR, apreciind, totodată, că acest sector al agriculturii ecologice s-a dezvoltat şi datorită unei pieţe funcţionale la nivel european, chiar dacă este un produs de nişă.
Agricultura ecologică românească este apreciată şi datorită faptului că se foloseşte o cantitate de chimicale de 10 ori mai mică faţă de alte state europene. „România utilizează 25 de kilograme de azot, şi spun în general, comparativ cu Olanda, care utilizează de 10 ori mai mult această cantitate la hectar, ceea ce ne permite nouă să spunem că majoritatea produselor româneşti, indiferent că provin din agricultura convenţională, sunt mai sănătoase şi mai curate decât cele provenite din vechile state membre. Şi Polonia şi Ungaria folosesc cantităţi duble faţă de ce utilizăm noi astăzi“, a mai subliniat domnul Daniel Botănoiu. Astfel că reconversia la agricultura ecologică se poate face mult mai uşor în ţara noastră, realitate exploatată de fermierii români care încep să primească în aceste zile importante sume de bani din Fondul European de Garantare pentru Agricultură pentru conversia la agricultura ecologică, respectiv 4,1 milioane de euro. După cum a transmis Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), aceste plăţi au început să fie virate în conturile fermierilor începând cu data de 30 iunie.
În viitorul Program Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 agricultura ecologică are alocată suma de 200 milioane de euro, autorităţile declarând că, deşi aceasta este o sumă consistentă, vor încerca să găsească şi alte soluţii de susţinere. „În viitorul program PNDR 2014-2020 avem alocată o sumă consistentă de 200 de milioane de euro pentru agricultura ecologică. Poate nu este suficientă, dar căutăm în continuare soluţii ca să susţinem acest sector care în ultima perioadă a adus plus valoare în economia României. Dacă ne uităm pe balanţa comercială, constatăm că avem un plus, inclusiv în luna ianuarie 2014, ceea ce înseamnă că o parte din acest plus vine şi din sectorul agriculturii ecologice“, preciza Botănoiu.
La nivel naţional, judeţul care conduce la capitolul operatori înscrişi în agricultura ecologică este judeţul Suceava, numărul cel mai mare înregistrându-se în anii 2011 şi 2012. În anul 2013, acest judeţ se afla în fruntea clasamentului cu 2.006 operatori eco înscrişi, potrivit datelor prezentate de Direcţia Agricolă Suceava, citate de Agerpres. Totodată, în acest judeţ s-a înregistrat o creştere a suprafeţelor de la 13.844 hectare în 2007 la 17.300 hectare în 2013. (Oana Nistor)