2008: Evenimentele care au făcut înconjurul lumii

▲ Ţara tuturor posibilităţilor, America, a uimit lumea şi în acest an, alegând primul preşedinte american de culoare din istorie - Barack Hussein Obama ▲ Evenimentul a surclasat la un moment dat un altul, poate cu mult mai important, respectiv criza creditelor subprime, efectul de domino al acesteia cuprinzând întreaga lume şi semănând neîncredere în toate marile economii ▲ 2008 a fost şi anul Chinei, unde, pe parcursul lunii august, s-au desfăşurat Jocurile Olimpice de vară, care au dezvăluit lumii atât ambiţia şi bunăstarea de la Beijing, cât şi eforturile chinezilor de a stăvili poluarea şi efectele acesteia ▲ China a cunoscut însă în acest an şi teroarea provocată de cutremurele din luna mai, când peste 80 de mii de persoane au murit, iar alte 20 de mii au fost date dispărute ▲ Imaginea apocaliptică a fost întregită de numărul răniţilor, care a depăşit 350 de mii, dar şi de numărul chinezilor care au primit ordin de strămutare, respectiv 15 milioane ▲

Criza financiară globală, care a pornit, cel puţin oficial, de la acordarea creditelor ipotecare subprime - cu grad de risc ridicat -, a răbufnit în acest an, fiind considerată cea mai gravă de după cel de-al doilea război mondial. Marile economii ale lumii au intrat în recesiune (când creşterea economică scade dramatic, aproape de zero sau chiar stagnează luni de zile la rând), şomajul a înregistrat recorduri negative în state precum SUA, Marea Britanie şi Spania, numărul disponibilizărilor crescând în fiecare zi fără a cunoaşte data la care fenomenul va înceta sau va cunoaşte un declin. Un alt efect al crizei în 2008 a fost devalorizarea monedelor naţionale, de exemplu lira sterlină ajungând la cel mai scăzut nivel faţă de euro, analiştii avertizând chiar că va sosi momentul când lira sterlină va fi egala monedei euro.

În SUA, nu mai puţin de 25 de instituţii bancare au dat faliment în acest an, acţiunile la bursă au scăzut dramatic şi sute de mii de americani au fost trecuţi pe lista celor care fac cu greu faţă sau chiar deloc ratelor ipotecare.

Coloşii industriei producţiei de automobile s-au confruntat cu scăderi dramatice la capitolul vânzări, unii oprindu-şi temporar producţia, printre care şi Dacia Renault România. Pentru a stimula vânzările, consumatorii sunt momiţi cu diverse avantaje, de la bani oferiţi pentru a proba o maşină, la acţiuni gratis oferite la achiziţia unui bolid sau un autoturism oferit cadou la achiziţia altuia. În cazul în care statele nu vor opera infuzii de capital, industria constructoare de maşini va cunoaşte un colaps total, 3 milioane de oameni ajungând în şomaj.

Sectorul imobiliar, de la care a pornit de fapt tăvălugul nesiguranţei economice, a cunoscut şi el decăderea în 2008, vorbindu-se despre un blocaj atât la nivelul băncilor, care au început să nu mai acorde decât foarte greu credite ipotecare, cât şi la nivelul pieţei: preţurile apartamentelor şi terenurilor au scăzut, în medie cu 20 de procente, tranzacţiile s-au rărit simţitor, iar investitorii marilor centre rezidenţiale au blocat lucrările din lipsă de lichidităţi.

Fenomenul Obama - scenariu de film

În jurul candidatului de culoare din partea democraţilor, Barack Hussein Obama, în timpul campaniei s-a creat un adevărat fenomen în faţa căruia americanii au dezarmat şi au ales primul preşedinte american de culoare din istorie. Lumea întreagă a aflat că Statele Unite ale Americii rămâne ţara tuturor posibilităţilor, ţara unde patriotismul capătă un alt sens, ţara unde se reinventează de fiecare dată oratoria şi unde un discurs poate înduioşa până la lacrimi chiar dacă, în esenţa lui, nu este unul lacrimogen.

Americanii au trecut peste prejudecata unui candidat cu un prenume musulman - Hussein -, peste rasism şi peste trecutul îndepărtat nu foarte pozitiv al candidatului. Văzut ca un adevărat salvator, un simbol al schimbării, Barrack Obama i-a scos pe americani la urne în număr record, aceştia nefiind deranjaţi că au stat cu orele la rând, ca să voteze.

Ziua de 4 noiembrie 2008 va rămâne fără îndoială în istoria Statelor Unite ca o zi a renaşterii, americanii alegându-şi cel de-al 44-lea preşedinte parcă după un scenariu de film. Pe 20 ianuarie 2009, preşedintele ales Obama va fi învestit în funcţie, preluându-şi astfel mandatul de patru ani la Casa Albă, unul extrem de dificil în contextul actualei crize care zguduie întreaga lume.

Un nou „ţar“ la Kremlin

În Rusia, în luna martie Dmitri Medvedev a obţinut o victorie incontestabilă dar previzibilă pentru un mandat de cinci ani în fruntea Federaţiei Ruse. Protejatul „ţarului“ Vladimir Putin a dat asigurări ruşilor că va continua politica predecesorului său de la Kremlin, pe care l-a numit în funcţia de premier. Alegerile prezidenţiale din Rusia au fost catalogate însă de majoritatea comentatorilor drept „un simulacru“ menit să îi asigure lui Putin rămânerea la putere fără încălcarea Constituţiei, care nu îi permitea să-şi asume mai mult de două mandate.

Cutremur devastator în China

În plină forfotă a pregătirilor pentru Olimpiadă, ce avea să se desfăşoare în luna august, China a fost lovită pe data de 12 mai de un seism cu magnitudinea de 8 grade pe scara Richter, teroarea prelungindu-se pentru mai mult de o lună de zile, timp în care au fost simţite peste 12.600 de replici, dintre care cel puţin 25 cu o magnitudine mai mare de 5 grade pe scara Richter şi cinci cu magnitudini între 6 şi 6,9. Bilanţul dezastrului a fost de peste 80 de mii de morţi, aproximativ 20 de mii de dispăruţi şi peste 360 de mii de răniţi. De asemenea, nu mai puţin de 15 milioane de persoane au primit ordine de strămutare, regimul de la Beijing anunţând că, în total, 45 de milioane de chinezi au fost afectaţi de cutremur, majoritatea din provincia Sichuan.

Grandoare olimpică la Beijing

Pentru prima dată în istorie, Jocurile Olimpice au fost găzduite de China, manifestările dedicate evenimentului sportiv arătând un plus de grandoare din partea autorităţilor comuniste de la Beijing. Beijingul a câştigat organizarea celei de-a 29-a ediţie a JO de vară în detrimentul altor patru oraşe mari, respectiv Toronto, Paris, Istanbul şi Osaka.

La Olimpiada din China au participat peste 10.500 de sportivi, jocurile desfăşurându-se în perioada 8-24 august şi fiind transmise în toată lumea de 20.000 de posturi mass-media.

Chinezii s-au pregătit pentru Olimpiadă şase ani, timp în care au modernizat mai multe clădiri şi metroul, trenurile au fost echipate cu reţele de comunicaţie wireless care au transmis Olimpiada live şi au construit stadioane cu capacităţi de 100 de mii de locuri, adevărate bijuterii arhitectonice. Beijingul a investit zeci de miliarde de dolari în imaginea pe care a arătat-o lumii.

Deviza olimpiadei de la Beijing a fost: „O singură lume, un singur vis“, iar mascotele au fost denumite „Fu Wa“. Olimpiada din 2008 a însemnat, pe lângă eforturile financiare susţinute ale regimului comunist, şi eforturi în materie de mediu, chinezii reuşind, prin diverse metode, să înlăture ceaţa de pe cerul Beijingului şi să profite astfel de pe urma turiştilor care au luat cu asalt China. Mai mult, de dragul bunei desfăşurări a evenimentelor sportive, regimul comunist a făcut şi unele concesii cu privire la libertatea de expresie şi accesul la informaţie.

Războiul din Georgia a stricat relaţiile Rusiei cu restul lumii

În perioada în care la Beijing se desfăşurau Jocurile Olimpice, în Georgia se declarase stare de război, Rusia fiind acuzată că a bombardat mai multe oraşe de pe teritoriul georgian, mărul discordiei între cele două state fiind regiunile separatiste Abhazia şi Osetia de Sud. La rândul ei, Georgia a intervenit armat în Osetia de Sud, separatiştii de aici fiind sprijiniţi de Rusia.

În Georgia nu a fost doar un război armat, ci şi unul al dezinformării şi al manipulării din partea celor două tabere, anunţându-se un nou război rece.

Un alt eveniment, considerat „istoric“, a avut loc la începutul lunii decembrie, când, după două zile de negocieri intense, liderii europeni au încheiat un acord cu privire la îndeplinirea obiectivelor ambiţioase în materie de combatere a schimbărilor climatice. Oficialii europeni au făcut apel la ţările din întreaga lume să se alăture Uniunii Europene în acţiunile de combatere a schimbărilor climatice. Angajamentul european de combatere a schimbărilor climatice presupune o reducere cu 20%, până în 2020, a emisiilor de gaze cu efect de seră precum şi reducerea cu 20% a consumului de energie şi folosirea în proporţie de 20% a energiei verzi până în 2020.

▲ România: primele alegeri uninominale

La nivel naţional, evenimentul anului a fost unul politic, pe 30 noiembrie fiind organizate pentru prima dată alegeri de tip uninominal, un tip de vot care a fost, însă, îndelung criticat mai ales după etapa de redistribuire, când candidaţi ieşiţi în colegiile lor pe locurile doi sau chiar trei au fost declaraţi câştigători. S-au înregistrat însă şi rezultate surpriză, candidaţi precum Corneliu Vadim Tudor, Adrian Păunescu sau George Becali, consideraţi oameni politici „expiraţi“, au rămas în afara Parlamentului.

O nouă premieră s-a înregistrat în formarea noului guvern, unul format din Partidul Democrat Liberal şi Partidul Social Democrat plus Partidul Conservator, o alianţă majoritară care a dus la excluderea de la conducerea ţării, pentru prima dată în ultimii 18 ani, a UDMR-ului.