2010, anul cu 3,5 milioane de şomeri europeni

▲ Statele comunitare îşi revin cu greu de pe urma crizei economice, Comisia Europeană trăgând linie peste un an greu şi făcând previziuni pentru viitor ▲ Dacă de la începutul crizei şi până acum peste 4 milioane de locuri de muncă au fost pierdute, la finele lui 2010 se aşteaptă ca numărul şomerilor să ajungă la 7,5 milioane ▲ Cu toate acestea, specialiştii recomandă ca măsurile de protecţie, impuse de anumite state care încep să înregistreze chiar şi o timidă creştere economică, să fie abandonate în scurt timp ▲

Cea mai gravă recesiune de după cel de-al Doilea Război Mondial a eliminat peste 4 milioane de locuri de muncă în Europa, iar previziunile pentru anul vitor nu sunt deloc pozitive. Rata şomajului continuă să crească, deşi într-un ritm mai lent, astfel că se aşteaptă ca să ajungă la 7,5 milioane până la sfârşitul lui 2010, se arată într-un raport al Comisiei Europene. „Şomajul nu a crescut atât de abrupt pe cât se estima, în condiţiile scăderii producţiei, iar acest lucru se datorează măsurilor anticriză şi sprijinului financiar venit din partea UE, care a avut impact direct asupra pieţelor muncii“, se arată în raport.

Printre cele mai afectate categorii sociale se numără tinerii, migranţii şi lucrătorii cu nivel scăzut de calificare.

Măsurile de susţinere trebuie eliminate

Când criza economică a cuprins Europa, majoritatea ţărilor au luat măsuri pentru a preveni concedierile masive. Astfel, unele dintre ele şi-au extins sistemele de protecţie socială astfel încât acestea să includă mai multe persoane fără loc de muncă şi au depus eforturi pentru a limita salariile, în special în rândul funcţionarilor publici. De asemenea, multe ţări au majorat sprijinul financiar acordat sistemelor care încurajează întreprinderile să reducă programul de lucru al angajaţilor, în loc să îi concedieze.

Potrivit raportului, acest tip de măsuri a salvat zeci de mii de locuri de muncă. Comisia atrage însă atenţia că, pe măsură ce economia îşi revine, statele membre vor trebui să elimine treptat măsurile de contracarare a crizei. Două consecinţe ale prelungirii măsurilor ar putea împiedica creşterea economică şi să conducă la o prelungire a şomajului.

Raportul mai afirmă că ţările cu cele mai puternice economii ar trebuie să înceapă să elimine subvenţiile pentru locuri de muncă şi alte măsuri de protejare a salariaţilor şi să treacă la reforme pe termen lung menite să ducă la crearea unei pieţe a muncii mai flexibile şi mai sigure.

„Ţările cu deficit bugetar mărit trebuie să creeze locuri de muncă“

Comisia Europeană recomandă ca ţările ale căror perspective nu sunt foarte încurajatoare, în special cele care şi-au mărit deficitul bugetar în încercarea de a-şi consolida economiile, să-şi redirecţioneze eforturile, trecând de la protejarea locurilor de muncă, la crearea acestora, astfel încât şomerii să nu rămână prea mult timp inactivi. Executivul european a adăugat că ţările care se vor confrunta, anul viitor, cu cele mai grele pierderi de locuri de muncă vor putea să îşi menţină măsurile actuale.

Acest raport întocmit de experţii europeni face parte din pregătirile pentru un nou plan european de creştere economică şi ocupare a forţei de muncă, planul actual, Strategia de la Lisabona, expirând în 2010. „Trebuie să ne îndreptăm privirile către viitor şi să ducem mai departe demersul nostru coordonat pentru a asigura, pe termen lung, locuri de muncă şi o creştere durabile. Prin strategia viitoare UE 2020, vom restabili starea economiei pieţei sociale şi vom orienta Uniunea Europeană către o economie mai puternică, mai ecologică şi mai integratoare“, a declarat Vladimír Špidla, comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă.

Acesta a adăugat că, în acest moment, provocarea principală pentru politicile UE de ocupare a forţei de muncă este „găsirea echilibrului între măsurile pe termen scurt şi reformele pe termen lung“.

Europenii, îngrijoraţi că-şi vor pierde locurile de muncă

Ultimul sondaj Eurobarometru arată că, pentru europeni, şomajul reprezintă principala problemă din ţara lor, iar majoritatea continuă să creadă că punctul culminant al crizei încă nu a trecut. În condiţiile în care G20 şi FMI au impulsionat redresarea economică, populaţia consideră că guvernele naţionale şi Uniunea Europeană sunt cele mai în măsură să întreprindă acţiuni împotriva efectelor crizei. „Cetăţenii au indicat în mod limpede că locurile de muncă reprezintă principala lor îngrijorare, iar UE trebuie să continue să-şi concentreze întreaga atenţie şi să se angajeze pe deplin în rezolvarea problemelor generate de criză“, a afirmat Margot Wallström, vicepreşedintă a Comisiei Europene, responsabilă cu relaţiile instituţionale şi strategia de comunicare.

În cifre, 54% dintre europeni, cu 7% mai puţin faţă de perioada mai-iunie 2009, cred că impactul maxim al crizei asupra locurilor de muncă încă nu s-a produs.

IMM-urile se tem că economiile europene ar putea cădea din nou

Guvernele europene trebuie să facă mai multe pentru a ajunge la zi cu plăţile şi pentru a îmbunătăţi accesul la creditare, potrivit lui Andrea Benassi, secretarul general al UEAPME, un grup de lobby al firmelor mici. El a spus ca IMM-urile se tem de o recesiune în formă de W - economia pare să îşi revină, căzând din nou. Una dintre cauzele care ar duce la o asemenea situaţie ar fi explicată prin deficitele publice care sunt în creştere, iar consumatorii neliniştiţi preferă să economisească şi nu să cheltuiască.

Potrivit lui Benassi, şomajul şi ameninţarea că se vor pierde în continuare locuri de muncă au redus puterea de cumpărare în toată UE şi au distrus sentimentul de siguranţă a locului de muncă pe care angajaţii îl aveau înaintea crizei.

Încrederea în sectorul de afaceri a atins cel mai jos punct în 2009, a spus el, iar perspectivele pentru 2010 sunt întunecate dacă statele UE nu îşi intensifică eforturile pentru a direcţiona bani spre firmele mici prin împrumuturi bancare şi plăţi rapide. „Pe acest fundal, cred că 2010 va fi un an hotărâtor. Este prea devreme pentru a spune dacă această criză s-a terminat cu adevarat sau nu - sunt mai înclinat spre a doua opţiune -, dar ceea ce îmi este clar este faptul că afacerile mici nu pot fi lăsate singure. Sprijinul public este foarte necesar în acest moment“, a apreciat Benassi.

Benassi a mai atras atenţia asupra faptului că multe companii nu sunt plătite la timp şi propune ca toate facturile să fie plătite în termen de 60 de zile.

La nivel mondial, criza a generat 20 milioane de şomeri

Şomajul va continua să ameninţe milioane de alte persoane dacă planurile de relansare pentru economie vor fi oprite prea devreme de către guverne, a anunţat Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM). „Cel puţin 20 milioane de locuri de muncă au fost reduse din octombrie 2008, dată la care a început criza financiară“, se explică în raportul mondial anual pe 2009 cu privire la situaţia locurilor de muncă, publicat de OIM şi citat de reţeaua europeană Euranet.

„Criza mondială a locurilor de muncă este departe de a fi terminată“, a declarat principalul autor al raportului, Raymond Torres, avertizând guvernele principalelor economii ale lumii asupra riscului, în planul şomajului, de a retrage prematur planurile de relansare economică puse în aplicare la începutul anului. O finalizare prea rapidă a acestor planuri ar putea face ca reluarea creşterii economice să fie „fragilă şi incompletă“, estimează OIM. Alte cinci milioane de persoane care au un post la ora actuală riscă să-l piardă dacă „nu sunt adoptate sau urmate măsurile necesare“, menţionează raportul citat.

Acelaşi raport arată şi că, dacă vor opri planurile de relansare, ţările dezvoltate nu vor putea reveni „înainte de 2013“ la nivelul de angajare dinainte de criză. Pentru ţările emergente şi în curs de dezvoltare, situaţia este mai puţin gravă, reluarea timidă a pieţei muncii fiind prevăzută începând din 2010.

Raportul OIM nu face totuşi precizări cu privire la numărul şomerilor estimat anul acesta, estimare ce va fi dată la începutul anului viitor. Conform celor mai recente estimări ale organizaţiei, şomajul ar putea ajuge la un record mondial în 2009, în total afectând peste 241 milioane de persoane din lumea întreagă.