2012, un an în care seceta a afectat grav agricultura românească

Diminuarea producţiei agricole din cauza secetei înregistrate în vara acestui an a adus consumatorilor români preţuri mai mari la alimente, dar şi electricitate mai scumpă, iar autorităţilor le-au fost stricate planurile de creştere economică pentru 2012.

Studiile de specialitate realizate în rândul micilor producători agricoli avertizau, în septembrie, că România risca să piardă 800 de milioane de euro din cauza recoltei slabe din 2012, aproape jumătate din această sumă putând fi evitată dacă agricultorii români ar fi avut sisteme adecvate de irigaţii.

Ministerul Agriculturii a anunţat că suprafaţa totală afectată de secetă în acest an a fost de peste 3,7 milioane de hectare, din care culturile de primăvară au reprezentat 1,7 milioane de hectare, iar cele mai afectate culturi au fost porumbul şi floarea-soarelui.

"În acest an am avut culturi sever afectate, precum rapiţa, iar producţia totală a avut o scădere de aproximativ 46% faţă de anul 2011. Producţia din anul acesta este mai apropiată de media anilor 2009-2011, adică a unor ani normali din punct de vedere meteorologic. Floarea-soarelui a fost singura cultură care a înregistrat o producţie mai mare ca anul trecut, chiar dacă suprafaţa recoltată a fost mai mare. Astfel, necesarul intern este asigurat şi, în plus, mai sunt disponibile pentru export aproximativ 500 de mii de tone", a precizat ministrul agriculturii, Daniel Constantin.

Preţurile la alimente au crescut cu până la 40%

În paralel cu scăderea severă a producţiei agricole, seceta şi canicula din vară au condus inevitabil şi la o creştere a preţurilor la alimente, fenomenul fiind influenţat şi de ceea ce s-a întâmplat la nivel european şi mondial. Efectele secetei au devenit vizibile încă din luna septembrie, influenţând semnificativ preţurile produselor agricole, cu procente cuprinse între 10 şi chiar 40%.

Potrivit Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România, în luna decembrie din acest an, preţul cărnii de porc a fost mai mare cu 25% faţă de luna decembrie a anului trecut, din cauza scumpirii furajelor.

"Costul cu furajele a crescut în ultimul an cu 65%, utilităţile s-au scumpit şi ele şi, în consecinţă, carnea de porc este mai scumpă acum, în decembrie, cu circa 25% faţă de luna decembrie a anului trecut", a declarat Ioan Ladoşi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România.

Agricultorii, nemulţumiţi de subvenţiile mici şi date cu întârziere

Pe parcursul anului, reprezentanţii Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli şi cei ai Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România au cerut subvenţii mai mari la hectar şi un sprijin financiar mai consistent pentru crescătorii de vaci.

Agricultorii au solicitat un sprijin financiar pe suprafaţă de 220 de euro pe hectar, însă maximul aprobat de Comisia Europeană a fost de 170 de euro.

Preşedintele LAPAR, Laurenţiu Baciu, a afirmat că agricultorii nu se pot descurca cu cei 170 de euro, în condiţiile în care cheltuielile acestora au crescut foarte mult şi nu îşi mai pot relua ciclul agricol. "Rambursarea TVA se face cu întârziere de 5-6 luni, subvenţiile la motorină se dau între şase şi opt luni, iar asigurările pe culturi se primesc o dată la doi ani. Devalorizarea leului, inputurile în valută şi seceta au crescut cheltuielile foarte mult, iar agricultorii nu îşi mai pot relua ciclul agricol", a spus preşedintele LAPAR. În replică, MADR a anunţat că fermierii beneficiază în acest an de subvenţii mai mari decât în 2011, în pofida unui buget extrem de mic pentru nevoile agriculturii, iar organizaţiile de agricultori au fost consultate în privinţa deciziilor luate pentru susţinerea sectorului.

Agricultura are nevoie de o susţinere mai puternică

Datele prezentate de Comisia Naţională de Prognoză, în toamna acestui an, arată o scădere importantă a contribuţiei agriculturii, silviculturii şi pescuitului la Produsul Intern Brut (PIB) al României, de la 6,5% anul trecut, la aproximativ 5,6 în 2012. "În mod evident, această contribuţie mai redusă va afecta întreg spectrul economic pentru anii următori. Este un semnal de alarmă şi ne întăreşte convingerea că agricultura are nevoie de un buget mai mare şi o susţinere mai puternică, care să reflecte importanţa acesteia în economia naţională şi în securitatea alimentară a ţării", a subliniat Daniel Constantin.

Nu se poate vorbi de o criză alimentară, deocamdată

În ciuda scăderii producţiei agricole, ministrul agriculturii a dat asigurări că în România nu se poate vorbi de o criză alimentară. La rândul său, comisarul european pentru agricultură Dacian Cioloş a declarat că producţia de cereale din acest an la nivel european a fost cu 2-3% mai mică decât media obţinută în ultimii cinci ani, din cauza secetei, însă nu există probleme în ceea ce priveşte aprovizionarea pieţei cu cereale. "Chiar dacă am avut secetă şi în sudul Uniunii Europene, respectiv în Spania, Franţa, Portugalia, seceta a avut un impact mai important la nivel local. La nivel european, producţia de cereale de anul acesta a fost cu doar 2-3% mai mică decât media din ultimii cinci ani. Deci, din punctul de vedere al aprovizionării pieţei cu cereale, putem spune că stăm bine în Europa, cel puţin anul acesta", a declarat comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş.

Cea mai gravă secetă din ultimii 50 de ani

Temperaturile caniculare şi lipsa ploilor din acesta an au afectat puternic recoltele de porumb din Europa de Est, reducând şi mai mult rezervele globale. Valurile de căldură şi lipsa umidităţii în România, Ungaria şi Bulgaria, ţări producătoare de porumb, au determinat o reducere de 40-50% faţă de anul trecut a recoltelor de porumb în principalele ţări producătoare din estul Europei, Polonia fiind singura excepţie. Seceta a lovit în această vară şi alte regiuni ale lumii, în special Rusia şi SUA, cel mai mare exportator de cereale din lume, care a cunoscut cea mai gravă secetă din ultimii 50 de ani reflectată în scăderea producţiei de porumb, grâu, soia şi alte cereale.