2015, anul limită pentru instituirea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor

▲ Potrivit noii directive-cadru a deşeurilor, până în 2015, toate autorităţile locale trebuie să realizeze asemenea sisteme de colectare separată a deşeurilor: hârtie, plastic, metal şi sticlă ▲ În urma negocierilor cu UE, s-a stabilit că România trebuie să recicleze, în 2009, 38% din deşeurile generate ▲

Autorităţile locale vor trebui să realizeze până în 2015 sisteme de colectare selectivă a hârtiei, plasticului, metalului şi sticlei, acest sistem fiind cel mai potrivit pentru România, arată datele prezentate miercuri de experţi în cadrul unui seminar despre gestionarea optimă a deşeurilor, scrie agenţia de presă NewsIn.

„Colectarea selectivă este sistemul optim şi fezabil la această oră pentru România“, a declarat Cristian Sima, cercetător principal la Academia Română, care a arătat într-un studiu că, potrivit noii directive-cadru a deşeurilor, până în 2015, toate autorităţile locale trebuie să realizeze asemenea sisteme de colectare separată a deşeurilor.

În prezent, în România, colectarea selectivă se realizează numai prin aport voluntar - în care fiecare cetăţean face selectarea şi depune deşeurile sortate la punctele amenajate special - şi prin sistemul „din uşă în uşă“ - prin care în anumite zile stabilite, fiecare persoană depune deşeuri de un anume fel în faţa casei, operatorii de salubritate urmând să le ridice.

Studiul realizat în august de experţi ai Academiei Române a evidenţiat că ar fi nevoie de dezvoltarea pe întreg teritoriul ţării, inclusiv în mediul rural, a unui mecanism performant de colectare selectivă, reciclare şi valorificare a deşeurilor.

În schimb, în Germania, alături de colectarea selectivă, se practică şi sistemul depozit, prin care ambalajele sunt răscumpărate de la consumatori, deşi costurile într-o infrastructură de acest fel sunt foarte mari. „Numai pentru implementare costurile s-au ridicat la circa 1,5 miliarde de euro“, a precizat consultantul privat german Bernd-Ulrich Sieberger, care a adăugat că a fost nevoie, de asemenea, de adaptarea legislaţiei, de monitorizarea sistemului, pentru a preveni fraudele financiare, şi de stabilirea de parteneriate între părţile implicate (producători şi retaileri).

Costurile foarte mari pentru acest tip de colectare a deşeurilor au fost evidenţiate şi de directorul general al EcoRom Ambalaje, Sorin Popescu, el explicând că acestea se pot răsfrânge inclusiv asupra consumatorilor, în timp ce procentul de colectare suplimentară ar putea fi, aşa cum s-a dovedit în Germania, destul de redus, de 2-3%. România a negociat cu Uniunea Europeană o perioadă de tranziţie de până în 2013 pentru ajungerea la nivelul de reciclare de minimum 55% din deşeurile generate. În 2009, România trebuie să recicleze 38% din deşeurile generate.

UE a stabilit ca ţintă pentru 2020 reciclarea a 50% din deşeurile menajere de la populaţie, precum şi 70% dintre deşeurile generate de construcţii şi demolări, a evidenţiat directorul general al Pro Europe, Joachim Quoden, organizaţie ce reuneşte 31 de ţări europene şi Canada.