2015, cel mai călduros an din istoria consemnărilor meteorologice

Crăciunul cu zile primăvăratice în aproape toată Europa, chiar şi în partea ei mai nordică, a încheiat anul calendaristic cu cele mai ridicate temperaturi consemnate din 1880. Cel puţin până la bilanţul de anul viitor, 2015 este cel mai călduros an, care a adus cu sine, din păcate, fenomene meteorologice extreme, care au afectat vieţile oamenilor: secetă, inundaţii, uragane sau taifunuri.

Crăciunul din acest an a semănat mai mult cu un debut timid de primăvară, soarele încălzind blând mare parte din continentul european, iar România nu a făcut excepţie. Temperaturi de peste 10 grade Celsius s-au înregistrat în state nordice precum Finlanda, astfel că pe nimeni nu a mai surprins valorile de aproape 20 de grade în unele zone sudice ale ţării noastre. În Moscova, oamenii au renunţat la vestitele lor căciuli, iar căldura neobişnuită a închis patinoarele neacoperite din capitala rusă. Totodată, popularele staţiuni de schi din Alpi nu au zăpadă, unele dintre ele încercând să salveze situaţia cu ajutorul zăpezii artificiale. Iar pentru ca tabloul să fie unul complet de primăvară, presa britanică a semnalat că în regat au înflorit din nou narcisele, iar scoţienii din golful Dornoch au scos din garaje maşinile de tuns iarba. De asemenea, în Germania, la Dresda, au înflorit cireşii. Aceste zile deosebit de calde pentru luna decembrie au încheiat cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice, respectiv 1880, potrivit Agenţiei americane pentru oceane şi atmosferă (NOAA).

Oscilaţiile vremii şi temperaturile extreme din 2015 au generat dezastre naturale care au provocat pierderi de vieţi omeneşti, mari pagube materiale cu efecte de durată în economiile ţărilor în care s-au produs. Potrivit unei retrospective Agerpres, în februarie 2015 s-au înregistrat ploi abundente care au produs pagube însemnate în Grecia şi Bulgaria. Tot în februarie 2015, o furtună de zăpadă a afectat coasta de est a SUA, aducând ninsori în zone mai puţin obişnuite cu peisajele hibernale şi ameninţând oraşe ca New York şi Boston. Luna martie a debutat cu precipitaţii masive în ţări din America Latină, în decurs de o săptămână, precipitaţiile au atins jumătatea cantităţii obişnuite pentru un an întreg, potrivit autorităţilor care au decretat stare de urgenţă.

Regiunea Atacama din nordul statului Chile, unde se află cea mai deşertică zonă a planetei, a fost afectată de inundaţii în urma unei furtuni puternice, însoţită de ploi torenţiale, care s-a abătut asupra regiunii, provocând 25 de morţi, 125 de dispăruţi şi peste 30.000 de sinistraţi. În aceeaşi lună, Balcanii au înregistrat cele mai grave inundaţii din ultimii 120 de ani. În Bosnia, Serbia şi Croaţia au murit 44 de persoane, iar teritorii vaste au fost acoperite de ape.

Aproape nici o zonă a lumii afectată în trecut de uragane, taifunuri, cicloane sau furtuni tropicale nu a fost scutită în 2015. Iar dacă unele regiuni de pe glob au suferit de exces de apă, altele au trecut printr-o severă secetă, prelungită.

Schimbările climatice, cărora planeta trebuie să le facă faţă cât mai repede şi mai eficient, s-au aflat în centrul negocierilor Conferinţei internaţionale asupra climei (COP21), care a avut loc la Paris între 30 noiembrie şi 12 decembrie şi a reuşit adoptarea unui acord între reprezentanţii celor 195 de ţări participante, care prevede măsuri urgente pentru ca temperatura globală să nu urce cu mai mult de 2 grade Celsius (pentru prima oară a fost evocată şi o valoare de 1,5 grade Celsius) faţă de cea din era preindustrială.