21 de ţări din UE au probleme de deficit excesiv

▲ Comisia Europeană a analizat, în şedinţa sa săptămânală de ieri, problema deficitelor publice din România, Polonia, Lituania şi Malta ▲ În cazul în care ţara noastră nu va ajusta deficitul, riscă să primească amenzi de miliarde de euro ▲ În 2008, 12 state membre ale Uniunii Europene au avut un deficit public de peste 3%, iar în 2009 vor exista 21 de ţări în această situaţie ▲

România va plăti amenzi de miliarde de euro şi va pierde fonduri europene, dacă nu face ajustare de deficit, a afirmat prim-ministrul Emil Boc.

Potrivit acestuia, România suportă sancţiunea aplicată de Comisia Europeană, privind declanşarea procedurii pentru deficit excesiv, din cauza politicii duse de fostul guvern.

„Din nefericire, România suportă această sancţiune (procedura pentru deficit excesiv - n.r.) din partea CE din cauza politicii iresponsabile a Guvernului PNL. Au cheltuit banii pe consum, au aruncat cu bani în dreapta şi în stânga, nu i-au dat pe investiţii, nu au pus bani deoparte, pentru vremuri grele, iar noi azi suntem puşi în următoarea situaţie: dacă nu facem ajustare de deficit, adică să fim sub nivelul deficitului de anul trecut, România plăteşte amenzi de miliarde de euro, pierde fonduri europene şi, evident, în această situaţie pierd toţi românii“, a subliniat Boc.

Comisia Europeană a analizat, în şedinţa sa săptămânală de ieri, problema deficitelor publice din România, Polonia, Lituania şi Malta, iniţiind procedura de deficit excesiv în cazul acestor ţări.

Pe 4 mai, comisarul european pentru Afaceri economice şi monetare, Joaquin Almunia, a declarat că, în 2008, 12 state membre ale Uniunii Europene au avut un deficit public de peste trei la sută, iar în 2009 vor exista 21 de ţări în această situaţie. El a recunoscut însă că această situaţie trebuie privită prin prisma condiţiilor speciale pe care le presupune criza globală prin care trece întreaga lume.

Oficialul CE a apreciat că acordarea de stimulente fiscale este necesară pentru a depăşi această situaţie dificilă şi a arătat că evaluarea măsurilor de stimulare adoptate de ţările UE arată că, în general, acestea respectă liniile directoare ale Planului European de Redresare Economică (EERP) şi este vorba despre măsuri punctuale, temporare şi reversibile. „Trebuie în acelaşi timp să ţinem cont şi de disponibilităţile fiscale diferite ale statelor membre. Nu toate ţările îşi permit să acorde stimulente la discreţie“, a arătat Almunia.

România va trebui să respecte indicaţiile date de UE

Comisarul european pentru Afaceri economice şi monetare a afirmat că se va continua aplicarea Pactului de Stabilitate şi Creştere, dar a reamintit în acelaşi timp că, în luna martie, Executivul comunitar a prezentat o serie de recomandări pentru corectarea deficitului excesiv în cazul a patru ţări din zona euro, recomandări aprobate ulterior de miniştrii de Finanţe ai Celor 27.

Comisia Europeană monitorizează evoluţia situaţiei bugetelor şi a datoriei guvernamentale ale statelor membre ale UE în vederea identificării erorilor majore de disciplină bugetară. Dacă un stat al Uniunii nu îndeplineşte condiţiile impuse (deficit bugetar de maximum trei la sută din PIB), Comisia elaborează un raport pe care îl trimite Consiliului UE.

La rândul său, după ce consimte asupra existenţei deficitului bugetar excesiv în cazul unui stat al UE, Consiliul face recomandări privind limitarea deficitului public al statului respectiv. La început, recomandările Consiliului sunt transmise direct guvernului ţării vizate, dar ele sunt făcute publice dacă nu se observă nici o acţiune de remediere a deficitului din partea acestuia. Dacă nici după publicarea recomandărilor statul cu deficit excesiv nu întreprinde nici o acţiune, Consiliul poate lua alte măsuri în acest sens.