3 euro pe săptămână de la fiecare european pentru păstrarea unui mediu sănătos

▲ Preşedintele Comisiei Europene, Jose manuel Durao Barroso, a prezentat în Parlamentul European proiectul de pachet legislativ privind energia şi schimbările climatice ▲ Potrivit CE, costurile noilor eforturi se vor ridica la 3 euro pe săptămână pentru fiecare cetăţean al Uniunii, de zece ori mai puţin decât costul estimat al lipsei de acţiune în acest sens ▲ Pachetul a primit sprijinul Parlamentului European ▲

Comisia Europeană a mers cu pachetul de legi privind energia şi schimbările climatice în faţa plenului Parlamentului European, reunit în sesiune extraordinară. În cele din urmă, deputaţii europeni şi-au exprimat sprijinul pentru propunerile considerate „ambiţioase“ ale Comisiei Europene, calificându-le drept „o şansă economică a Uniunii“.

José Manuel Durao Barroso, preşedintele CE, a prezentat strategia pentru a face faţă schimbărilor climatice şi pentru a asigura Europa că va dispune de surse mai sigure de energie. Legislaţia propusă are la bază principiul „20/20/20 până în 2020“, ce înseamnă o creştere cu 20% a eficienţei energetice, reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră şi utilizarea în proporţie de 20% a surselor regenerabile de energie, toate până în anul 2020. „Lupta împotriva schimbărilor climatice şi asigurarea unei pieţe sigure, durabile şi competitive a energiei afectează viaţa de zi cu zi a fiecărui cetăţean, iar europenii vor un plan de acţiune în acest sens“, a declarat Jose Barroso.

Tehnologie pentru producţie ecologică

Comisia şi-a exprimat încrederea că măsurile amintite vor duce la o creştere spectaculoasă a utilizării surselor regenerabile de energie în fiecare ţară şi vor stabili obiective obligatorii pe care guvernele trebuie să le realizeze. De asemenea, marii emiţători de CO2 vor fi încurajaţi să dezvolte tehnologii de producţie ecologice în cadrul unei reforme radicale a Schemei comunitare privind comercializarea certificatelor de emisii (ETS), care va impune un plafon de emisii la nivelul întregii Uniuni Europene.

Pachetul de măsuri conţine cinci propuneri legislative esenţiale, ce vor trebui adoptate prin procedura de co-decizie, respectiv extinderea şi îmbunătăţirea sistemului european de cote de emisii (EU ETS), diminuarea cu 20%, până în 2020, a emisiilor de CO2. De asemenea, trebuie să se ajungă la un consum de 20% de energii regenerabile până în acelaşi an 2020 (10% biocombustibili, până în 2020) dar şi la promovarea captării şi stocării de CO2. Mai mult, Comisia are în vedere instituirea unor noi reguli pentru ajutoarele de stat.

Pentru România, consum de 24% de energii regenerabile

În cazul României, Comisia a prevăzut o ţintă de scădere a emisiilor de 19% în comparaţie cu 2005, în acest caz fiind vorba de emisiile care nu sunt reglementate de schema comunitară privind comercializarea certificatelor de emisii, cum ar fi construcţiile, transporturile, agricultura şi deşeurile. De asemenea, Comisia a cerut ţării noastre să aibă o cotă de folosire a energiei regenerabile de 24% până în 2020. Oficialii europeni au explicat procentul ridicat prin faptul că în anul 2005 România avea deja o cotă de 17,8%.

Potrivit MAE, România va negocia pe acest pachet, obiectivul urmărit fiind ca ţintele naţionale de reducere a emisiilor de CO2 şi de creştere a ponderii energiilor regenerabile să nu afecteze actualul ritm de dezvoltare economică, necesar pentru atingerea convergenţei economice cu media Uniunii.

Se va susţine astfel ca repartizarea obiectivelor între statele membre să ia în considerare nivelul de dezvoltare economică şi să fie aplicat principiul solidarităţii şi coeziunii.

Costuri de 0,5% din PNB

Biocombustibilii în transport vor trebui utilizaţi în proporţie de 10%.

În ceea ce priveşte costurile acestei strategii, Barroso le minimalizează, în comparaţie cu efectele negative ce ar duce din lipsa unei astfel de acţiuni. „Eforturile suplimentare pentru realizarea obiectivelor propuse vor însemna cheltuieli mai mici de 0.5% din PNB (Produsul Naţional Brut), până în 2020, respectiv cheltuieli de aproximativ 3 euro pe săptămână pentru fiecare cetăţean din Uniune. Costurile inacţiunii sunt de zece ori mai mari decât costurile acţiunilor prevăzute. În loc de costuri, trebuie să ne gândim la câştigul Uniunii“, a spus preşedintele Comisiei Europene.

Preşedintele Comisiei a calificat pachetul legislativ propus drept „o şansă pentru Europa“, făcând un nou apel la unitate pentru „o Uniune Europeană puternică“.

Ţările în curs de dezvoltare ar putea primi ajutoare financiare

Sectorul electricităţii, responsabil de cea mai mare parte a emisiilor din UE, va fi supus în întregime unui sistem de licitaţii, odată cu lansarea noului regim în 2013, spre deosebire de alte sectoare industriale, unde tranziţia către sistemul de licitaţii se va face treptat. Pe lângă aceasta, se vor deschide licitaţiile, orice operator din UE va putea cumpăra certificate în orice stat membru. Veniturile obţinute din schema comunitară privind comercializarea certificatelor de emisii le revin statelor membre şi ar trebui utilizate pentru a ajuta UE să se adapteze unei economii care să respecte mediul, prin sprijinirea inovaţiei în domenii cum ar fi sursele regenerabile de energie, captarea şi stocarea dioxidului de carbon şi cercetare şi dezvoltare. O altă parte din venituri vor fi direcţionate către ţările în curs de dezvoltare sub formă de ajutoare pentru adaptarea schimbărilor climatice. Veniturile provenite din licitaţii ar putea atinge 50 de miliarde de euro anual până în 2020.

În sectoarele care nu sunt reglementate de schema comunitară privind comercializarea certificatelor de emisii, cum ar fi construcţiile, transporturile, agricultura şi deşeurile, UE va reduce emisiile la 10% până în 2020, sub nivelurile din 2005. Pentru fiecare stat membru, Comisia propune un obiectiv specific de reducere a emisiilor care trebuie realizat până în 2020 (-19% pentru România), iar în cazul noilor state membre, obiectivele prevăd posibilitatea unei creşteri a emisiilor.

Toate statele membre trebuie să înceapă să-şi schimbe structura consumului de energie. În prezent, cota energiilor regenerabile din consumul final de energie al UE este de 8,5%, ceea ce înseamnă că este necesară o creştere medie de 11,5% pentru a putea realiza obiectivul de 20% în 2020.

Reacţii româneşti la strategia Comisiei

Oficialii europeni au căzut de acord asupra importanţei deosebite a noului pachet legislativ, comisarul pentru mediu, Stavros Dimas susţinând că acesta plasează Europa în poziţia de lider „în cursa pentru o economie mondială cu emisii reduse de dioxid de carbon“. Oficialul a mai fost de părere că vor apărea noi locuri de muncă în domeniul tehnologiilor ecologice.

Comisarul pentru politică energetică, Andris Piebalgs, a susţinut că sursele regenerabile de energie reprezintă o şansă ce nu trebuie ratată în contextul „creşterii preţurilor petrolului“.

Şi reprezentanţii în PE ai României au susţinut strategia Comisiei, susţinând că reprezintă „o mare de oportunităţi“. „Tranziţia spre o industrie mai puţin poluantă va promova inovaţia, va stimula investiţiile şi va crea noi locuri de muncă, dar înainte de a privi în viitor, trebuie să rezolvăm problemele prezentului“, a declarat Adina Vălean, europarlamentar PNL şi vicepreşedinte al grupului ALDE din PE.

Mai mult, europarlamentarul a susţinut că „deciziile politice în România ar trebui să fie în funcţie de interesele companiilor naţionale“. „Astfel procedează ţările mari ale UE, cum e Germania spre exemplu. Din păcate, în România o astfel de abordare este complet demonizată“. a mai declarat Vălean. Şi europarlamentarul PES Daciana Sârbu a apreciat că noul pachet energetic şi de mediu propus de Comisia Europeană este unul care favorizează România, măsurile propuse de executivul comunitar aducând totodată un răspuns european adecvat dublei provocări reprezentate de schimbările climatice şi dependenţa energetică.