La Muzeul Naţional Cotroceni din Capitală a fost vernisată marţi, 29 octombrie, expoziţia „Io Şerban Cantacuzino, voievod, din mila lui Dumnezeu domn şi oblăduitor al Ungrovlahiei - o domnie între tradiţie şi inovaţie“. Evenimentul este dedicat sărbătoririi a 325 de ani de la tipărirea Bibliei în limba română (1688), dar şi ctitorului Bibliei, domnitorul Şerban Cantacuzino, trecut la cele veşnice în ziua de 29 octombrie 1688.
Expoziţia are rolul de a recupera şi evidenţia valorile culturii şi spiritualităţii noastre româneşti, plămădite în timpul domniei lui Şerban Cantacuzino (domn al Ţării Româneşti între 1678 şi 1688), iar la organizarea ei au contribuit Muzeul Naţional Cotroceni, Patriarhia Română, Arhivele Naţionale ale României, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I“ şi Muzeul Municipiului Bucureşti. La vernisajul din Spaţiile Cantacuzine ale Muzeului Naţional Cotroceni a participat şi pr. Florin Şerbănescu, consilier patriarhal în cadrul Sectorului cultură şi patrimoniu religios al Patriarhiei Române, care a evidenţiat importanţa apariţiei Bibliei de la Bucureşti, atât pentru faptul că a fost prima ediţie integrală a Sfintei Scripturi în limba română, cât şi pentru că această monumentală tipăritură, de 944 de file, format mare, a fost rezultatul politicii culturale promovate de domnitorul Şerban Cantacuzino şi al maturităţii culturale a intelectualilor români.
În această politică culturală a domnitorului Şerban Cantacuzino se înscriu şi alte tipărituri în limba română (precum Liturghierul, Tetraevangheliarul, Apostolul), înfiinţarea şcolii româneşti la Bucureşti, ctitorirea de biserici, între care mai importantă este Mănăstirea Cotroceni, dar şi sprijinul financiar acordat apariţiei Bibliei greceşti de la Veneţia, din 1687.
Biblia lui Şerban Cantacuzino a fost tipărită între 5 noiembrie 1687 şi septembrie 1688.
În afară de Biblia de la Bucureşti, expoziţia cuprinde obiecte liturgice din argint care au aparţinut Mănăstirii Cotroceni, precum candele, anaforniţă, cruce de mână, alături de strane, broderii, cărţi vechi, stampe de epocă, manuscrise: Miscelaneu (1682), Tetraevanghel (1686), Dioptră sau Oglindă (1688), Cazanie (1688), Catastif cu moşiile lui Şerban Cantacuzino, primite ca moştenire (1667), Catastiful averii lui Şerban Cantacuzino voievod (1680) şi mai multe documente emise de cancelaria domnitorului Şerban Cantacuzino, informează Biroul de presă al Muzeului Cotroceni. Expoziţia „Io Şerban Cantacuzino, voievod, din mila lui Dumnezeu domn şi oblăduitor al Ungrovlahiei - o domnie între tradiţie şi inovaţie“ poate fi vizitată până în data de 13 ianuarie 2014, în zilele de marţi până duminică, între orele 9:30 şi 17:30.
