34 de ani de la căderea comunismului în România

În 1989, regimurile comuniste din Europa Centrală şi de Est s‑au prăbușit pașnic, cu excepția României, unde trecerea de la totalitarism la democraţie s‑a făcut cu vărsare de sânge. Revolta populară a început la Timișoara, la 16 decembrie 1989, și s‑a extins, din 21 decembrie, în București, Brașov sau Sibiu. Nicolae Ceaușescu a fugit și a fost arestat la 22 decembrie, dată la care toate structurile de putere ale regimului comunist au fost dizolvate. Ziua de astăzi va fi marcată în toată țara prin evenimente de comemorare a eroilor Revoluţiei.

Cu toate eforturile regimului, revoluția de la Timișoara, declanșată la 16 decembrie, nu a putut fi înăbușită. La 19 decembrie, demonstranţii ocupau Piața Operei, iar la 20 decembrie se grupau în Frontul Democratic Român. În aceeași zi, armata este retrasă, autorităţile centrale şi locale nu‑şi mai exercită autoritatea, iar Timişoara devine primul oraş liber de comunism, potrivit unei sinteze Agerpres, care citează arhiva proprie și date din volumul „România 1989‑2005. O istorie cronologică” de Stan Stoica (Ed. Meronia, 2005).

La București, regimul decide organizarea, în Piaţa Palatului, a unui „miting popular” care să condamne „acţiunile huliganice” de la Timişoara.

La 21 decembrie, în timpul mitingului transmis în direct, discursul lui Nicolae Ceauşescu este întrerupt de huiduieli. Se instalează panica, Ceauşescu părăseşte balconul clădirii, transmisia este oprită, dar după câteva momente revine, îşi reia cuvântarea și promite majorarea retribuţiei minime şi a alocaţiei. Însă mitingul se sparge, iar pe străzi zeci de mii de oameni scandează împotriva dictaturii.

În cursul serii de 21, demonstranţii formează o baricadă în zona Hotelului Intercontinental, în Piaţa Universităţii. Forţele de ordine deschid focul, fiind înregistraţi morţi şi răniţi. Tot în 21, la Braşov și la Sibiu, oamenii ies în stradă.

În dimineața zilei de 22 decembrie, muncitorii din Bucureşti opresc lucrul și pornesc spre centrul orașului. La ora 10:59, Radioul național anunţă decretarea „stării de necesitate”. Armata, rămasă fără comandant după moartea generalului Vasile Milea, se retrage, la ordinul generalului Victor Stănculescu. Manifestanții încep să scandeze „Armata e cu noi!”, iar unii pătrund în sediul Comitetului Central. La ora 12:06, soții Ceauşescu, Manea Mănescu, Emil Bobu, generalul Marin Neagoe şi două gărzi părăsesc clădirea cu elicopterul. În jurul orei 15:00 sunt arestaţi.

În cursul serii se constituie Consiliul Provizoriu al Frontului Salvării Naţionale, care preia puterea cu scopul „instaurării democraţiei, libertăţii şi demnităţii poporului român”. Este format din 39 de persoane, între care Ana Blandiana, Doina Cornea, Dumitru Mazilu, Mircea Dinescu, László Tokés, Petre Roman, Ion Caramitru, Ion Iliescu. Organismul adresează, apoi, un „comunicat către ţară”, care anunţă dizolvarea structurilor de putere ale regimului comunist şi un program de democratizare a țării. (C. Z.)