Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
40.000 de ani de închisoare pentru atentatorii de la Madrid
La Madrid s-a citit ieri verdictul în cazul celor 28 de inculpaţi pentru atentatele din gara Madrid, puse la cale de Al-Qaeda în martie 2004. 21 de inculpaţi au fost găsiţi vinovaţi, iar 7 au fost achitaţi. Trei dintre ei au primit câte 30 de ani pentru uciderea fiecăruia dintre cei 191 de oameni morţi în atentate şi câte 18 ani pentru tentativă de omor în cazul fiecăruia dintre cei 1.841 de răniţi. Astfel, cumulat, ei au primit aproape 40.000 de ani de închisoare. Totuşi, potrivit legislaţiei spaniole, fiecare condamnat poate executa maxim 40 de ani de închisoare.
Şapte dintre ei, printre care şi Mohamed Egipteanul, considerat unul dintre organizatorii atentatelor, au fost achitaţi. Mohamed este în prezent în Italia, unde execută o pedeapsă cu închisoarea pentru apartenenţa la o grupare teroristă. Judecătorul care a citit verdictul a mai anunţat că după analizarea tuturor probelor nu au fost găsite dovezi privind implicarea organizaţiei separatiste basce ETA în atentatele din martie 2004. Printre cei 28 de inculpaţi se numără 19 cetăţeni arabi, majoritatea marocani, şi 9 spanioli. Alţi 7 suspecţi s-au sinucis cu ajutorul explozibililor în timpul unui raid al poliţiei spaniole, chiar în momentul în care agenţii se pregăteau să-i aresteze. Toţi acuzaţii şi-au susţinut nevinovăţia pe întreaga durată a procesului. 14 dintre ei au intrat în greva foamei, pentru a protesta faţă de acuzaţiile care li se aduceau. Pe 11 martie 2004, în trei gări din Madrid au explodat simultan 10 bombe. Printre victime au fost şi 16 români stabiliţi în Spania, care încercau să ajungă la muncă. De altfel, România a fost, după Spania, ţara cea mai afectată de atentat.