Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială 40 de ani de la aselenizare

40 de ani de la aselenizare

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 21 Iulie 2009

La 20 iulie 1969, astronautul Neil Armstrong, comandantul misiunii spaţiale „Apollo-11“, a păşit pe suprafaţa Lunii, rostind cuvintele rămase celebre: „Un pas mic pentru un om, dar un salt gigantic pentru omenire“

Neil Armstrong (foto) s-a născut la 5 august 1930, la ferma bunicilor săi, în apropiere de Wapakoneta (statul Ohio). Potrivit biografiei sale, pasionat din copilărie de expediţiile de cercetaş, de zboruri şi de construirea de aparate de zbor, la vârsta de 14 ani a urmat primele cursuri de zbor, muncind într-o farmacie pentru a-şi procura banii necesari. La 16 ani obţine brevetul de pilot. După absolvirea studiilor liceale, se înscrie la Academia de Marină a Universităţii Purdue, din Lafayette (statul Indiana). După doi ani, în 1949, îşi satisface serviciul militar la baza Pensacola din Florida, în cadrul unităţilor de paraşutişti ale forţelor navale, fiind mobilizat pe frontul din Coreea, unde a participat la 78 de campanii. În 1952 revine la universitate pentru încheierea studiilor, predând, în acelaşi timp, matematica. În 1955 obţine titlul de „Bachelor of Science“. În acelaşi an, după absolvire, Neil Armstrong devine pilot de încercare, membru al NACA (National Commitee for Aeronautics). Transferat apoi la NASA, şi-a continuat activitatea ca pilot de încercare în cadrul secţiei pentru testarea avioanelor de vânătoare.

Pasul pe Lună, precedat de două încercări grele pentru Armstrong

După şapte ani de activitate ca pilot de încercare şi nu mai puţin de 2.600 de ore de zbor, Neil Armstrong se înscrie pentru programul de astronauţi al SUA, fiind acceptat în 1962.

La 16 martie 1966, a fost, alături de David R. Scott, pilot-şef pe nava spaţială GEMINI 8, care a efectuat primele manevre de andocare cu o rachetă AGENA. În momentul în care o defecţiune tehnică a făcut ca nava să fie pe punctul de a scăpa de sub control, Armstrong a reuşit readucerea pe traiectoria normală, asigurând amerizarea în condiţii de siguranţă. În 1968, prezenţa sa de spirit l-a salvat încă o dată de la o moarte sigură, reuşind să se paraşuteze înainte de prăbuşirea unei rachete de aselenizare, cauzată de o defecţiune tehnică la un zbor de rutină.

Expediţia pe Lună a durat 22 de ore

Neil Armstrong a fost comandantul navei Apollo 11, lansată la 16 iulie 1969 de la baza Cape Kennedy. La 20 iulie 1969, Neil Armstrong a fost primul pământean care a păşit pe Lună, urmat de colegul său Aldrin, conform unei înţelegeri mai vechi între cei doi, după cum scria Collins (cel de-al treilea membru al echipajului - n.r.), în 1974, în cartea „Carrying the Fire“.

În total, expediţia a durat 22 de ore, timp în care au fost amplasate pe Lună instalaţii de cercetare, au fost prelevate probe de praf selenar şi a fost dezvelită o placă memorială, rămânând înfipt în solul selenar un drapel al SUA.

Întoarcerea modulului „Eagle“, recuplarea cu nava, îmbarcarea astronauţilor şi întoarcerea au decurs fără incidente, aterizarea pe Terra având loc la 24 iulie 1969. Preşedintele Richard Nixon i-a felicitat personal pe cei trei astronauţi, Armstrong, Aldrin şi Collins fiind întâmpinaţi cu entuziasm şi la New York, Chicago sau Los Angeles. Ca o recunoaştere a realizării astronauţilor americani, în 1973, mineralogii sovietici au numit un nou mineral descoperit în deşertul Gobi „armstrongit“.