Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
50.000 de firme româneşti în Italia
Numărul firmelor româneşti din Italia a ajuns, la sfârşitul lui 2009, la cifra de 49.132, informează o statistică prezentată la sfârşitul săptămânii trecute de CGIA Mestre, o asociaţie din Milano a artizanilor şi micilor întreprinzători. Cifra anunţată confirmă, practic, dublarea, în ultimii doi ani, a numărului de firme româneşti din Italia, în condiţiile în care, la sfârşitul anului 2007, numărul acestora era de 26.838. Potrivit studiului, între 2004 şi 2009, numărul întreprinzătorilor români din Peninsulă, prezenţi îndeosebi în domeniul construcţiilor edilitare, a crescut cu 204%. Românii, cea mai numeroasă comunitate din Italia, estimată la 1,2 milioane de persoane, sunt depăşiţi în acest clasament de comunitatea marocană (57.621 de firme) şi cea chineză (49.854 de firme), fiind urmaţi de elveţieni (43.973), germani (36.325) şi albanezi (34.982). Pe de altă parte, reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Italia arată că acest "elan antreprenorial" românesc, înregistrat mai ales în domeniul construcţiilor, nu este neapărat un fenomen pozitiv. "Foarte mulţi dintre aceşti întreprinzători români nu sunt, de fapt, decât muncitori pe care patronii italieni i-au obligat să îşi deschidă firme de prestat servicii pentru a-i plăti în acest mod, renunţându-se la contractele de muncă tot mai greu de susţinut în perioada de criză, din cauza fiscalităţii ridicate din Italia", spune Iulian Manta, membru al sindicatului constructorilor din regiunea Lazio. "Această realitate a numărului mare de firme româneşti din Italia este îmbucurătoare numai în măsura în care este vorba de români care chiar au o activitate productivă. E foarte uşor aici să deschizi o firmă, iar multe sunt doar fictive, dar sunt şi mulţi români care au plecat de jos, au muncit câţiva ani, au strâns ceva bani şi au preferat să îşi deschidă o mică afacere: un atelier artizanal, o mică alimentară, un bar, o patiserie", spune şi Gheorghiţă Mihoc, patronul unui magazin alimentar din Marcellina, o suburbie a Romei, el fiind şi preşedintele unei asociaţii a micilor întreprinzători români.