59% dintre europeni „nu sunt suficient de bine informaţi pentru a merge la vot“

▲ Şomajul a devenit mai îngrijorător pentru europeni decât terorismul sau imigraţia ilegală ▲ Aceasta este concluzia unui Eurobarometru realizat recent la cererea Parlamentului European ▲ Totodată, sondajul mai arată că încrederea cetăţenilor în instituţiile Uniunii Europene s-a prăbuşit odată cu criza economică, astfel că absenteismul a devenit o ameninţare reală pentru alegerile organizate pe 7 iunie, pentru Parlamentul European ▲ În România, şase partide politice, o alianţă electorală şi doi candidaţi independenţi au intrat de ieri, 8 mai, în campania electorală pentru alegerile Parlamentului European din 7 iunie ▲ Miza o reprezintă cele 33 de mandate pe care România le va deţine în legislativul european ▲

Încrederea în instituţiile Uniunii Europene s-a prăbuşit odată cu criza economică, astfel că doar 34% dintre cetăţeni intenţionează să voteze la alegerile europarlamentare din iunie, potrivit unui Eurobarometru realizat recent la cererea Parlamentului European. Sondajul, realizat asupra unui eşantion de 27.218 persoane, între ianuarie şi februarie, este comparat cu rezultatele înregistrate, în urmă cu cinci ani, de Eurobarometrul prealabil alegerilor din 2004, când 41% dintre chestionaţi indicaseră că „probabil vor vota“. Deşi exprimarea intenţiei de vot nu este acelaşi lucru cu exercitarea efectivă a dreptului de a vota, la alegerile din 2004 participarea a fost de 45,5%, cu doar cinci procente în plus faţă de estimări.

Cea mai redusă prezenţă la vot

Nemulţumirea europenilor este ilustrată de deteriorarea bruscă, în ultimele patru luni, a încrederii în instituţiile comunitare, precum Comisia Europeană, Parlamentul European şi Banca Centrală Europeană (BCE), o pierdere a încrederii care se traduce printr-un dezinteres major faţă de viitoarele alegeri pentru Parlamentul European.

În mod semnificativ, ţările cele mai puţin încrezătoare în instituţiile UE, precum Marea Britanie şi Austria, figurează şi între cele cu cea mai mare „probabilitate“ ca cetăţenii să nu meargă la vot, cu intenţii de doar 22%, respectiv 21%. Rezultatele ultimelor alegeri arată că entuziasmul faţă de chestiunile europene a scăzut treptat în intensitate încă de la primul scrutin din 1979, când participarea a fost de 63,8%. Totuşi, scăderea puternică a interesului la ultimele alegeri a coincis cu prezenţa, pentru prima dată, a ţărilor din Europa de Est, care aderaseră la Uniune cu o lună înainte.

Şomajul, principala problemă a europenilor

Răspunsurile cuprinse în sondaj comandat de Parlamentul European arată că impactul crizei economice a devenit o prioritate în preocupările lor. Majoritatea cetăţenilor (57%, cu 10 procente mai mult faţă de anul trecut) cer ca actuala campanie electorală să se axeze mai ales pe şomaj şi pe creşterea economică (52%), în timp ce dezbateri precum schimbarea climatică, imigraţia şi terorismul nu mai atrag decât 26% dintre cei chestionaţi.

În mod semnificativ, puterile şi competenţele instituţiilor europene, valorile şi identitatea europeană nu mai interesează decât 10% dintre cetăţeni. Potrivit sondajului, motivele pentru care cetăţenii nu meg la vot se referă mai ales la lipsa de cunoaştere şi de informare. Astfel, 64% dintre chestionaţi, cu patru procente mai mult faţă de anul trecut, afirmă că „nu cunosc suficient rolul Parlamentului European“, iar 59% cred că „nu sunt suficient de informaţi pentru a merge la vot“. Totodată, neîncrederea este cea care justifică cel mai mult absenteismul. Astfel, 62% din persoanele chestionate „cred că un vot nu va schimba nimic“, iar 55% că „Parlamentul European nu se ocupă de problemele care îi privesc“.

Pottering: Parlamentul European a devenit o voce importantă în lume

În ciuda absenteismului masiv preconizat pentru alegerile din iunie, Parlamentul European a devenit, în ultimii cinci ani, o voce importantă atât la nivel european, cât şi internaţional. „Astăzi, în Uniunea Europeană, foarte puţine decizii sunt luate fără Parlamentul European. Permanent am avut în vedere respectare valorilor şi principiilor noastre comune - demnitatea umană, apărarea drepturilor fundamentale şi democraţia - care sunt temelia întregii construcţii europene“, a spus Hans-Gert Pottering, în ultimul său discurs susţinut, miercuri, în plen, în calitate de preşedinte al Parlamentului European. Fostul preşedinte a dat ca exemple ale iniţiativelor PE cele privind directiva servicii, legislaţia europeană privind produsele chimice sau obţinerea fondurilor pentru programul Erasmus. Un alt domeniu pe care fostul preşedinte al PE a insistat este reprezentat de schimbările climatice, unde forul co-legislativ european a jucat un rol de pionierat, iniţiativele sale fiind susţinute de Statele Unite. Potrivit lui Hans-Gert Pottering, la 30 de ani de la primele alegeri directe europene, Parlamentul European „se află în miezul democraţiei parlamentare europene“, iar PE şi parlamentele naţionale colaborează extrem de eficient de pe poziţii de parteneriat.

▲ Drepturi şi obligaţii în desfăşurarea campaniei electorale

Candidaţii, partidele politice, alianţele politice şi electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri au dreptul, în campania electorală, să-şi exprime opiniile în mod liber şi fără nici o discriminare, prin mitinguri, marşuri, adunări, precum şi prin intermediul mass-media.

Potrivit actului normativ care reglementează modul de desfăşurare a alegerilor europarlamentare, în unităţile militare, în unităţile de învăţământ, în timpul programului de învăţământ, în sediile reprezentanţelor diplomatice, precum şi în penitenciare, acţiunile de campanie electorală, de orice tip, sunt interzise.

În ceea ce priveşte afişele folosite de candidaţii pentru Parlamentul European, acestea vor fi aşezate în locuri special stabilite, în locuri publice frecventate de cetăţeni, astfel încât participanţii la alegeri să le poată folosi fără stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localitatea respectivă. De asemenea, sunt interzise afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat, dar şi folosirea minorilor sub 16 ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandă electorală.

Guvernul a mai decis, prin ordonanţa de urgenţă care modifică Legea 33/2007, că se interzice afişajul în scop electoral prin aplicare pe pereţii sau pe pilonii de susţinere a podurilor, tunelurilor, viaductelor, pe indicatoarele rutiere, panourile de orientare şi informare rutieră, precum şi pe sistemele electronice de reglementare a circulaţiei.

▲10.000 de euro pe oră, la OTV

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a anunţat, în şedinţa de joi, că 111 posturi de televiziune cu emisie terestră şi prin satelit, 135 de posturi de radio şi 59 de posturi TV prin cablu şi-au anunţat intenţia de a participa la campania electorală pentru alegerile europarlamentare din 7 iunie.

La Bucureşti posturile de televiziune care şi-au anunţat intenţia de a participa la campanie sunt OTV, Antena 2, Antena 3, B1 TV, Naţional TV, N24, Prima TV, Realitatea TV, The Money Channel şi Zapping TV. De asemenea, patru posturi de radio şi-au anunţat interesul pentru campanie - Realitatea FM, Naţional FM, Europa FM şi Radio România Actualităţi.

Singurul post care şi-a transmis până acum tarifele este OTV, care cere unui europarlamentar pentru a intra în emisiunea „Dan Diaconescu Direct“ 10.000 de euro pe oră.

Postul de televiziune Realitatea TV a anunţat CNA, printr-o adresă, că toate emisiunile din campanie, difuzate în perioada 8 mai-6 iunie, sunt gratuite. Inclusiv difuzarea spoturilor electorale va fi gratuită.

▲ Românii votează primii europarlamentari cu mandat de 5 ani

Pe 7 iunie, începând cu ora 7:00, alegătorii se pot prezenta la urne pentru a desemna reprezentanţii României în Parlamentul European. Românii îşi vor exercita dreptul la vot în 18.317 secţii de votare, organizate în ţară, dar şi în străinătate. În străinătate, cele mai multe secţii sunt în SUA -19, în Italia - 16 , Spania şi Franţa, câte 9.

Este pentru prima dată când în România se organizează alegeri europarlamentare pentru un mandat întreg de cinci ani. Cei aproximativ 18 milioane de români cu drept de vot se vor prezenta la urne împreună cu alţi 375 de milioane de alegători europeni, pentru a desemna singurul parlament transnaţional şi multilingv ales în mod direct din lume. Totodată, Parlamentul European este singura instituţie a Uniunii Europene aleasă în mod direct.

În România, şase partide politice, o alianţă electorală şi doi candidaţi independenţi au intrat, începând de ieri, în campania electorală pentru alegerile pentru Parlamentul European din 7 iunie. Miza o reprezintă cele 33 de mandate pe care România le va deţine în legislativul european. În confruntarea electorală participă reprezentanţi ai PDL, PNL, UDMR, PRM, PNŢCD şi ai Forţei Civice, precum şi cei ai Alianţei PSD^PC. De asemenea, vor încerca să obţină un mandat de europarlamentar şi doi candidaţi independenţi: Elena Băsescu, fiica cea mică a şefului statului, şi Pavel Abraham, fostul şef al Agenţiei Naţionale Antidrog.