Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială 63% din populaţia Republicii Moldova vorbeşte limba română

63% din populaţia Republicii Moldova vorbeşte limba română

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 30 Martie 2014

52% din moldoveni se declară pentru unirea cu România, în timp ce 63% declară că vorbesc cel mai des limba română, potrivit unei cercetări privind identitatea naţională în Republica Moldova realizată de Centrul Român de Studii şi Strategii în perioada 1-15 februarie. 

Mai mult de jumătate din populaţia Republicii Moldova se declară pentru unirea Basarabiei cu România, potrivit unei cercetări realizate de Centrul Român de Studii şi Strategii, care include o serie de date cu privire la percepţia populaţiei din stânga Prutului asupra reperelor identitare şi a spaţiului cultural de care aparţine. Astfel, la întrebarea „Ce poziţie aveţi faţă de reunirea României cu Republica Moldova?“, 27% s-au declarat „categoric pentru“, 25% „mai degrabă pentru“, în timp ce 20% sunt „mai degrabă împotrivă“, iar 12% „categoric împotrivă“. 15 procente din populaţie nu ştie, nu răspunde sau este indiferentă la această chestiune.

Referitor la şansele de realizare a acestui ideal, mai mult de jumătate au declarat că unirea va fi posibilă. Potrivit sondajului, la întrebarea: „Credeţi că reunirea Republicii Moldova cu România s-ar putea realiza sau nu?“, 20% dintre participanţi au răspuns că „sunt siguri că da“, iar 34% cred că „da“. 25% din respondenţi au spus că nu cred că se va realiza unirea cu România, iar 7% sunt siguri că nu, în timp ce 15% nu ştiu sau nu răspund.

Potrivit directorului CRSS, Eugen Popescu, dintre cei care doresc unirea Republicii Moldova cu România, 41% cred că avantajul ar fi libera circulaţie a cetăţenilor în spaţiul UE şi 38% accesul liber al cetăţenilor la locurile de muncă din România şi UE, iar 21% pensii şi salarii mai mari.

Sondajul mai arată că la întrebarea „Care este limba pe care o vorbiţi cel mai des?“, 63% din respondenţi au spus limba română, 26% limba moldovenească şi 10% limba rusă. De asemenea, 40% din intervievaţi sunt categoric de acord că România şi Republica Moldova au aceleaşi tradiţii şi folclor, 34% sunt mai degrabă de acord cu acest lucru, în timp ce 7% sunt categoric împotrivă şi 13% sunt mai degrabă împotrivă. Chestionaţi în legătură cu cel mai important eveniment istoric al Republicii Moldova, 59% dintre participanţii la sondaj cred că declararea independenţei Republicii Moldova este cel mai important eveniment din istoria naţională, iar 22% cred că acesta este marea unire a Basarabiei cu România de la 1918.

Directorul CRSS a mai precizat că marja de eroare a sondajului este de +/- 2,5%, pe un eşantion de 1.155 de persoane în vârstă de cel puţin 18 ani, iar eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă din Republica Moldova, fără regiunea transnistreană şi Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia. Rezultatele finale ale sondajului vor fi făcute publice în luna mai 2014.

Sondajul de opinie a fost realizat în perioada 1-15 februarie, pe un eşantion de 1.155 de persoane, reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova, fără regiunea transnistreană şi Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, cu o eroare tolerată de +/- 2,5%, la un nivel de încredere de 95%. Rezultatele finale ale cercetării vor fi făcute publice în luna mai. (Oana Nistor)