80% din grupurile termoenergetice din România sunt depăşite

▲ Strategia Energetică Naţională cuprinde o serie de elemente de noutate, cum ar fi: impactul social şi politicile sociale, promovarea cercetării şi inovării în domeniu, dar şi politica energetică în mediul rural ▲ Potrivit strategiei, circa 80% din grupurile termoenergetice din România au fost instalate în perioada 1970-1980, în prezent depăşindu-şi practic durata de viaţă normată ▲

Ministerul Economiei şi Finanţelor a definitivat Strategia Energetică a României, două probleme rămânând însă în discuţie până la sfârşitul acestei săptămâni. Este vorba de adăugarea în Strategie a „diagramei puterilor“, care prezintă necesarul de putere instalată în capacităţi de producere a energiei electrice, astfel încât să se asigure vârfurile de consum şi rezervele de putere, şi despre reorganizarea producţiei de energie pe bază de huilă - Valea Jiului, temă discutată şi amânată până la obţinerea unui acord. Ministerul şi-a asumat un angajament de evaluare care să permită o strategie pentru eficientizarea zonelor miniere şi crearea unui complex energetic în Valea Jiului.

În condiţiile creşterii prognozate în următorii ani a preţului la hidrocarburi şi în condiţiile dependenţei de o sursă unică de aprovizionare cu gaze naturale din import, producţia de energie pe bază de cărbune şi energia nucleară reprezintă principalele opţiuni pentru viitor. Obiectivul general al strategiei îl constituie acoperirea integrală a consumului intern de energie electrică şi termică în condiţii de creştere a securităţii energetice a ţării, de dezvoltare durabilă şi cu asigurarea unui nivel corespunzător de competitivitate.

Probleme de ordin social

Strategia Energetică Naţională cuprinde o serie de elemente de noutate, cum ar fi: impactul social şi politicile sociale, promovarea cercetării şi inovării în domeniu, dar şi politica energetică în mediul rural. MEF a demarat în luna aprilie 2007 o dezbatere publică cu referire la Strategia Energetică a României.

S-au primit peste 50 de observaţii de la societăţi comerciale de stat sau private, agenţii guvernamentale, asociaţii non guvernamentale, sindicate, profesori universitari şi persoane fizice.

Instalaţii învechite

Potrivit Strategiei, circa 80% din grupurile termoenergetice din România au fost instalate în perioada 1970-1980, în prezent depăşindu-şi practic durata de viaţă normată. În ultimii 10 ani au fost modernizate/retehnologizate unele centralele termoelectrice, reprezentând aproximativ 10% din puterea instalată. În ceea ce priveşte grupurile hidroenergetice, 37% din totalul acestora au durata de funcţionare normată depăşită. În perioada 2000 - 2005 au fost reabilitate, prin retehnologizare şi modernizare, capacităţi de producţie a căror putere însumată este de 900 MW.

Sporul de putere obţinut prin modernizarea acestor capacităţi este de 101,4 MW. Pentru perioda 2006 - 2020, programul de reabilitare a grupurilor hidroenergetice vizează retehnologizarea şi modernizarea unor capacităţi de producţie a căror putere instalată însumează 2.328 MW. Urmare a modernizarii se va obţine pe ansamblu, un spor de putere de 69 MW şi o creştere a energiei produse într-un an hidrologic mediu de 416 GWh/an. Energia totală care poate fi produsă suplimentar de aceste grupuri retehnologizate în perioada 2006-2020 este estimată la 5.500 GWh.

Punerea în valoare a unităţilor de la Cernavodă

Unitatea 1 de la CNE Cernavodă (707 MW), în funcţiune din 1996, a realizat în ultimii ani un factor de utilizare mediu a puterii de aproape 90%, livrând anual circa 9-10% din producţia de energie electrică a României. Durata de viaţă proiectată a Unităţii 1 Cernavodă este de 30 ani. Au fost implementate programe corespunzătoare de management a deşeurilor radioactive şi combustibilului nuclear ars, precum şi de prelungire a duratei de viaţă proiectate. În semestrul II al anului 2007, unitatea nr. 2 Cernavodă începe exploatarea comercială, asigurând astfel dublarea producţiei de energie electrică de provenienţă nucleară.

Reţelele electrice de distribuţie (RED) sunt caracterizate printr-un grad avansat de uzură fizică (circa 65%) a liniilor electrice de joasă, medie şi înaltă tensiune (110 Kv), a staţiilor de transformare şi a posturilor de transformare. La aceasta se adaugă uzura morală, 30% din instalaţii fiind echipate cu aparataj produs în anii â60.