Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială A crescut puterea de cumpărare a românilor

A crescut puterea de cumpărare a românilor

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Un articol de: Oana Nistor - 23 Aug, 2019

În 2018 a crescut cu 18% venitul anual net pe cap de locuitor, până la valoarea de 5.083 de euro, potrivit unui studiu GfK România. În acelaşi timp, cercetarea a reliefat că polii de creştere la nivel naţional sunt Capitala şi judeţele Cluj, Timiş şi Ilfov. Pe de altă parte, preţurile au crescut în ultima perioadă, România înregistrând în luna iulie cea mai mare rată anuală a inflaţiei din UE - 4,1%, potrivit Eurostat.

Venitul net anual pe cap de locuitor a crescut, în România, cu 18% în cursul anului 2018, până la valoarea de 5.083 de euro, comparativ cu 2017, când a fost de 4.556 de euro, arată rezultatele unui studiu publicat de GfK România. Polii tradiţionali de dezvoltare economică a României continuă să fie Bucureşti, urmat de judeţele Cluj, Timiş şi Ilfov, în Capitală puterea de cumpărare fiind cu cel puţin 20% peste media pe ţară. În topul clasamentului judeţelor cu putere de cumpărare peste medie se află Braşov şi Sibiu, zone unde se configurează o nouă zonă industrială a României care atrage masiv investiţii. „Se estimează că Sibiu, Braşov, Arad, Constanţa şi Alba Iulia sunt oraşele care, în curând, vor cunoaşte o dezvoltare mai mare decât Bucureştiul, tocmai pentru că au o infrastructură bună, dar şi centre universitare care să formeze piaţa forţei de muncă. Nu în ultimul rând, un alt factor care schimbă harta dezvoltării locale este dinamica costurilor - zonele clasice de dezvoltare devin scumpe pentru noii investitori (cazul Clujului, care are în 2019 cele mai scumpe terenuri de spaţii industriale din ţară), iar asta îi determină să se orienteze spre zonele mai puţin explorate ale ţării. De asemenea, competiţia regională se intensifică odată cu disponibilitatea fondurilor europene. În acest sens, unele judeţe au adoptat strategii şi alianţe pentru impulsionarea atragerii acestor fonduri pentru a-şi dezvolta infrastructura, cum este cazul «Alianţei Vestului» - o alianţă între patru judeţe - Cluj, Timiş, Arad şi Oradea -, menită să impulsioneze atragerea finanţărilor pentru dezvoltarea regională”, notează consultanţii GfK, potrivit Agerpres.

De asemenea, judeţul Braşov s-a dezvoltat pe mai multe segmente de piaţă, în principal pe imobiliare şi Business Service, datorită numărului de oameni cu deprinderi tehnice şi abilităţi lingvistice, a poziţionării geografice centrale, a costurilor mai scăzute faţă de alte locuri şi a condiţiilor foarte bune de trai.

La polul opus al veniturilor nete pe cap de locuitor şi, implicit, cu cea mai mică putere de cumpărare, se află judeţele Botoşani, Vaslui, Călăraşi şi Giurgiu. Clasamentul mai cuprinde judeţele Suceava, Neamţ, Vrancea, Buzău, Ialomiţa, Teleorman, Olt şi Mehedinţi. În acelaşi timp, grupul judeţelor cu putere de cumpărare sub media naţională este completat de Satu-Mare, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Harghita, Covasna, Bacău, Iaşi, Brăila, Tulcea, Vâlcea, Dolj, Caraş-Severin, Gorj, Sălaj şi Mureş. 
Indicele privind puterea de cumpărare măsurat de GfK reprezintă venitul net anual disponibil pe cap de locuitor, din salarii, pensii, ajutor de şomaj şi alocaţii pentru copii, după scăderea taxelor şi a contribuţiilor sociale.

Şi premierul României, Viorica Dăncilă, a înaintat cifre care arată o creştere a economiei „peste aşteptări”: „În primul trimestru al acestui an, ţara noastră a înregistrat o creştere a PIB-ului de 4,8%, seria ajustată sezonier, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, România a reuşit a doua cea mai mare creştere economică din UE. De altfel, trimestrul II din 2019 este cel de-al cincilea trimestru în care înregistrăm creştere economică progresivă, de peste un procent de la un trimestru la altul”.

Pe de altă parte însă, au crescut şi preţurile, şi în special la alimente, mai multe produse înregistrând o majorare de până la 20%. Ţara noastră a avut în luna iulie cea mai mare rată anuală a inflaţiei din UE, de 4,1%. Potrivit datelor Eurostat, este a şaptea lună consecutivă în care ţara noastră e în fruntea acestui clasament. Banca Națio­nală a României a estimat că inflația va fi 4,2% la finele acestui an și 3,4% în decembrie 2020.