Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială A crescut rata analfabetismului în Europa

A crescut rata analfabetismului în Europa

Data: 31 Ian, 2008

▲ Oficialii europeni îndeamnă statele membre să intensifice eforturile pentru ca în 2010 să fie atinse standardele impuse în strategia pentru educaţie asupra cărora au căzut de acord în anul 2002 ▲ Acest lucru vine după ce un raport al CE a arătat că doar unul dintre cele cinci standarde în educaţie a înregistrat un progres ▲ Statele membre au indicat o creştere în privinţa numărului de persoane licenţiate în matematici, ştiinţe şi tehnologie, în România, peste 40% din licenţiaţii în matematici fiind femei ▲ Rata analfabetismului a crescut în anul 2005, faţă de 2000, cu 0,4%, raportul arătând o rată a abandonului şcolar de 41,7% în Malta şi 39,2% în Portugalia ▲

Cinci standarde au fost incluse în strategia Comisiei Europene pentru educaţie cu scopul de a transforma Uniunea în „cea mai competitivă şi mai dinamică economie propulsată de cunoaştere până în 2010“.

Strategia cuprinde reducerea ratei abandonului şcolar la 10%, scăderea cu cel puţin 20% a procentului elevilor cu probleme de alfabetizare şi asigurarea unui procent de cel puţin 85% de tineri care să absolve învăţământul liceal. Celelalte două obiective presupun o creştere de cel puţin 15% a numărului persoanelor licenţiate în matematici, ştiinţă şi tehnologie (MST), precum şi măsuri în vederea reducerii dezechilibrului dintre sexe şi creării de condiţii pentru ca 12,5% din populaţia adultă să participe la o educaţie continuă.

Din cele cinci obiective, raportul anual al CE, preluat de euractiv.ro, privind progresele către îndeplinirea obiectivelor educaţionale de la Lisabona menţionează reuşita doar a unuia dintre ele, respectiv creşterea licenţiaţilor în MST, cu peste 170.000 din anul 2000, ce înseamnă mai mult de 25%.

„În condiţiile continuării tendinţelor actuale, peste 1 milion de studenţi vor absolvi secţii de matematici, ştiinţă şi tehnologie în UE în 2010, comparativ cu nivelul actual (din 2005) de 860.000 de absolvenţi anual“, afirmă raportul CE.

Ţările cu cea mai bună performanţă cu privire la licenţiaţii în MST la 1.000 de persoane, în cadrul grupei de vârstă 20-29 de ani, sunt Irlanda (24,5), Franţa (22,5) şi Lituania (18,9) - în timp ce Slovacia, Polonia, Portugalia şi Italia au avut cele mai puternice rate de creştere, cuprinse între circa 70% şi aproape 100%.

Peste 40% din licenţiaţii în matematici din România sunt femei

Raportul arată însă că nu s-au făcut progrese semnificative în vederea reducerii dezechilibrului dintre sexe în rândul licenţiaţilor în MST, fiind citată o creştere de numai 0,4% a proporţiei absolventelor - de la 30,8% în 2000 la 31,2% în 2005.

Cele mai bune patru performanţe privind echilibrul între sexe le-au avut Estonia, Bulgaria, Grecia şi România, unde peste 40% din totalul licenţiaţilor în MST sunt femei. Rata cea mai mare este însă înregistrată în ţara candidată la UE - Macedonia, cu o proporţie de 46,9% în 2005. Cu toate acestea, progresul în celelalte patru domenii fiind încă lent, CE a avertizat că, în absenţa unor eforturi semnificativ mai mari, „o mare parte a generaţiei următoare va fi în risc de excludere socială, cu mari costuri pentru aceşti tineri, pentru economie şi societate“.

În ceea ce priveşte numărul abandonurilor şcolare, s-a simţit o ameliorare, acesta fiind redus cu 2,3% în anul 2005, comparativ cu anul 2000. Media abandonului şcolar în UE pe 2006 a fost înregistrată la 15,3%, oficialii europeni dorind să aplice măsuri rapide pentru ca până la finele deceniului procentul de elevi care părăsesc şcoala prematur să fie redus la la maxim 10%.

„Obiectivul european este acela de a încuraja tinerii să se menţină în învăţământ sau formare profesională după încheierea nivelului de învăţământ obligatoriu şi să obţină cel puţin educaţia liceală“, afirmă raportul, care subliniază în continuare că nivelul liceal asigură tinerilor o participare „activă în economia bazată pe cunoaştere“.

Portugalia şi Malta, corigente la educaţie

Slovenia (5,2%), Cehia (5,5%), Polonia (5,6%), Slovacia (6,4%), Finlanda (8,3%) şi Austria (9,6%), ca şi Norvegia (5,9%), care nu este membră UE, au atins sau chiar au depăşit obiectivul pentru 2010. Croaţia, care speră să adere la UE cel târziu în anul menţionat, se numără printre statele cu cea mai bună evoluţie din Europa, înregistrând un nivel al abandonurilor şcolare de 5,3% în 2006.

Malta şi Portugalia au fost citate drept statele cu cea mai proastă performanţă conform acestui indicator, cu o rată de 41,7%, respectiv 39,2%.

Un motiv de extremă îngrijorare, strâns legat de rata abandonului şcolar, îl reprezintă analfabetismul, pe acest segment nefiind înregistrate progrese, ba, mai mult, rata analfabetismului la persoanele de 15 ani a crescut de la 19,4% în 2000 la 19,8% în 2003. Cele mai bune performanţe din blocul comunitar le au, conform statisticilor din 2003, Finlanda (5,7%) şi Irlanda (11%). „Însuşirea capacităţilor de bază este un prim pas către participarea la societatea bazată pe cunoştinţe“, menţiona CE în raportul publicat la finele anului trecut. „Cu toate acestea, la vârsta de 15 ani, circa 1 din 5 milioane de elevi europeni înregistrează rezultate proaste privind alfabetizarea“. Raportul CE indică progrese insuficiente şi în ce priveşte atingerea standardului ce impune ca minim 85% dintre persoanele de 22 de ani din UE să absolve cel puţin ciclul de învăţământ liceal până în 2010. „Rata tinerilor cu educaţie liceală din UE se situează sub 80% şi s-a îmbunătăţit foarte puţin din anul 2000“, consideră Comisia.

Cu rate apropiate de 90% sau peste acest nivel, Cehia, Polonia, Slovacia şi Slovenia sunt cei mai buni performeri ai blocului comunitar, Portugalia, Malta şi Spania înregistrând cele mai slabe rezultate în domeniu.

România, codaşă la educaţia şi formarea profesională a populaţiei între 24-64 de ani

În 2002, statele UE au convenit ca procentajul populaţiei cu vârsta între 25-64 de ani ce participă la educaţia continuă trebuie să ajungă la 12,5% în 2010, considerând acest deziderat drept fundamental pentru competitivitatea şi prosperitatea economică a Uniunii, ca şi pentru includerea socială, oportunităţile de angajare şi autorealizarea oamenilor.

Danemarca, Marea Britanie şi Finlanda sunt cu mult înaintea celorlalte state membre sub acest aspect. Procentul populaţiei în vârstă de muncă ce a participat la educaţie şi formare profesională anul trecut s-a ridicat la 29,2%, 26,6% şi respectiv 23,1%, cu mult peste media de 9,6% a Uniunii. Bulgaria şi România au avut cele mai proaste performanţe din UE, cu o rată de 1,3% fiecare, situându-se în spatele Greciei, cu 1,9%.

„Educaţia şi formarea profesională de cea mai înaltă calitate sunt esenţiale pentru ca Europa să se dezvolte ca societate a cunoaşterii şi să concureze eficient în economia mondială în curs de globalizare“, a declarat Jan Figel, comisar european pentru Educaţie, Formare Profesională, Cultură şi Tineret, la prezentarea evaluării anuale a CE. „Raportul sugerează că statele membre trebuie să îşi înzecească eforturile pentru ca învăţământul şi formarea profesională din UE să răspundă provocărilor secolului XXI. Mesajul către decidenţii politici din statele membre este clar: avem nevoie de investiţii mai eficiente în capitalul nostru uman.“