Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
A fost eliminată cota la producția de zahăr
Cel din urmă sistem de cote existent în agricultura europeană, care gestiona producția de zahăr în UE, a fost eliminat, după aproape 50 de ani de funcţionare. Procesatorii de sfeclă de zahăr vor putea acum produce şi vinde zahăr pe toate pieţele fără nici o restricţie. România are avantajul terenurilor şi climei propice pentru cultura de sfeclă de zahăr, însă randamentul culturilor și calitatea producției sunt încă scăzute.
Piaţa europeană a zahărului a fost liberalizată la 30 septembrie 2017, fiind eliminată, astfel, ultima cotă din cadrul Politicii Agricole Comune (PAC). Eliminarea cotei de zahăr vine la doi ani după eliminarea cotelor de lapte.
România avea alocată o cotă de aproximativ 105.000 tone de zahăr produs din sfeclă din culturi proprii şi o producţie totală de zahăr de aproape 500.000 de tone, diferenţa fiind dată de zahărul produs prin rafinarea zahărului brut din trestie adus din import.
Decizia de a pune capăt cotelor de zahăr acum a fost luată de comun acord de Parlamentul European şi statele membre în cadrul reformei din 2013 a politicii agricole comune (PAC), în urma unui amplu proces de reformă şi restructurare iniţiat în 2006.
După eliminarea cotelor, se menţine posibilitatea de a negocia colectiv, în contractele încheiate între producătorii de sfeclă şi prelucrătorii de zahăr din UE, condiţii de repartizare a valorii. „Producătorii vor avea acum posibilitatea de a-şi extinde schimburile comerciale pe pieţe internaţionale, iar cu sprijinul adecvat în materie de politici din partea Comisiei Europene - cum este Observatorul pieţei zahărului, care furnizează informaţii prompte şi relevante despre piaţă - ei ar trebui să dispună de toate posibilităţile care să le asigure reuşita”, a spus comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, citat de Agerpres.
Pentru România, acest moment ar putea fi unul favorabil, consideră specialiştii din domeniu. „România se poate baza pe o serie de puncte forte în acest sector. Avem în primul rând terenuri propice pentru cultura de sfeclă de zahăr și condiții climatice bune. Pe de altă parte, la noi suprafața medie exploatată într-o fermă de sfeclă este de 24 ha, peste dublul mediei europene, care este de 10 ha. Suntem, însă, în urmă din punctul de vedere al randamentului culturii și al calității producției”, a atras atenția dr. Ioan Gherman, președintele Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr.
Actualmente, mai rezistă câţiva producători de zahăr în Europa. Franţa şi Germania sunt responsabile pentru aproape jumătate din producţia de zahăr a Uniunii (câte 24% fiecare), urmate de Polonia (11%) şi Marea Britanie (8%). UE este cel mai mare producător de zahăr din sfeclă din lume (în jur de 50% din cantitatea totală).
Zahărul din sfeclă reprezintă însă doar 20% din producția mondială de zahăr; restul de 80% este produs din trestie de zahăr. Majoritatea sfeclei de zahăr din UE este cultivată în jumătatea nordică a Europei, acolo unde clima este mai propice pentru sfeclă. UE deține și o importantă industrie de rafinare care prelucrează zahăr din trestie brut provenit din importuri.
În România, din cele peste 30 de fabrici de zahăr existente înainte de 1990, astăzi mai există doar patru, trei dintre acestea fiind dominate de capitalul austriac și francez. Potrivit datelor MADR, în ultimii ani a scăzut suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr, ajungând anul trecut la 24,9 mii de hectare, iar producţia totală însumând 101.2,2 mii de tone. România asigură necesarul de zahăr al ţării din import, anul trecut a importat o cantitate de circa 430.000 tone de zahăr şi a exportat aproximativ 84.000 tone de zahăr.