A început summitul „verde“ de la Bonn

▲ Discuţiile pe teme climatice conduse de Naţiunile Unite au început, ieri, în Germania, experţii încercând, în cadrul summitului ONU, să forţeze un pact pentru schimbările climatice, informează Reuters ▲ Cu toate acestea, există mulţi critici care susţin că măsurile împotriva încălzirii globale sunt, parţial, responsabile pentru preţurile ridicate la hrană şi energie ▲

Întâlnirea din Germania este a doua din cele opt întâlniri programate care au ca scop ajungerea la un pact climatic global, până la sfârşitul anului viitor, şi care să intre în vigoare după ce va expira Protocolul de la Kyoto, în 2012.

Discuţiile de la Bonn se axează pe „pachetul de unelte“ necesare paşilor care pot reduce emisiile de gaze cu efect de seră, care, spun experţii, pot cauza schimbări catastrofale ale climei.

Oficialii din peste 160 de ţări se confruntă cu probleme, pentru că multe dintre măsurile destinate reducerii emisiilor, cum sunt taxele pe carbon şi sistemul de comercializare al emisiilor, cresc deliberat preţurile la energie prin penalizarea emisiilor de carbon produse prin arderea combustibililor fosili.

De asemenea, biocombustibilii, care au ca scop reducerea emisiilor de carbon din transport, au dus la creşterea preţurilor la hrană, pentru că se folosesc culturile de porumb pentru producerea alternativei la benzină.

Yvo de Boer, şeful departamentului de schimbări climatice al Naţiunilor Unite, a ţinut să precizeze, ieri, că se face prea mult caz pe tema biocombustibililor. „Deşi cultivarea porumbului pentru producerea biocombustibililor are o anumită influenţă asupra preţurilor la hrană, este clar că alţi factori, cum ar fi cererea din ce în ce mai mare de cereale, joacă un rol semnificativ în această problemă“, a declarat de Boer, pentru Reuters.

Întâlnirea de la Bonn, care se va termina pe 13 iunie, este cea de-a doua, după cea din Bangkok, din martie-aprilie, unde nu s-a facut nici un pas semnificativ care să contribuie la un nou acord.

„Provocarea este să mergem înainte şi să începem să identificăm ceea ce poate fi prevăzut în acordul din 2009“, a adăugat de Boer.

Cele 169 de ţări care au participat la ratificarea Protocolului de la Kyoto şi-au asumat responsabilitatea ca, între 2008 şi 2012, să reducă emisiile naţionale de CO2 cu un anumit procent faţă de anul de bază, 1990. Pentru ţările aflate în continuă dezvoltare, ţinta stabilită iniţial se dovedeşte a fi foarte greu de atins. Este cazul Japoniei, care, fiind în plină ascensiune economică, a înregistrat o creştere a emisiilor de dioxid de carbon cu aproximativ 8%, între aprilie 2005 şi martie 2006.

Ţările dezvoltate, avantajate de protocolul de la Kyoto

Eficienţa Acordului de la Kyoto este subminată nu doar de lipsa conformării ţărilor semnatare la obiectivele fixate, ci şi de favorizarea ţărilor dezvoltate, în raport cu cele sărace. Dacă ţările bogate îşi pot permite prin intermediul schemei de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de seră, să-şi ducă la îndeplinire angajamentele, ţările sarace nu pot beneficia de astfel de avantaje. În schimb, brokerii londonezi obţin câştiguri uriaşe din coordonarea proiectelor de reducere a emisiilor poluante, în ţările în proces de dezvoltare, cele mai multe, în India şi China.

Marea Britanie este şi ea în pericol de a rata atingerea unui obiectiv de mediu, de data aceasta, a unuia privind creşterea procentului de folosire a resurselor regenerabile, pentru energie. Cel puţin aşa spun mai multe organizaţii de protecţie a mediului, printre care Greenpeace, Prietenii Pământului, Asociaţia Energiei Regenerabile şi Fundaţia New Economics, care i-au cerut premierului britanic, Gordon Brown, să revizuiască politica energetică a ţării. Obiectivul fixat de Uniunea Europeană pentru Marea Britanie vizează utilizarea, în proporţie de 20%, a energiei din surse regenerabile, până în 2020.