Abhazia pretinde că a găsit arme româneşti în zona de război

▲ România este acuzată că a livrat arme georgienilor ▲ Guvernul de la Tbilisi afirmă că o treime din teritoriul ţării e ocupat de ruşi ▲ Moscova promite o revanşă pentru amplasarea scutului antirachetă în Polonia ▲

Nimeni în afară de ruşi pare că nu ştie cum se va termina conflictul din Caucaz. Autorităţile georgiene nu pot decât să spere că Moscova îşi va chema trupele acasă, în vreme ce acestea continuă să bombardeze diverse obiective din regiune. Astfel, poliţia georgiană negocia cu militarii ruşi ieri dimineaţă retragerea lor din oraşul georgian Gori, pe care ruşii au continuat să-l ocupe. Ambasadorul Franţei în Georgia, Eric Fournier, a cărui ţară a negociat un acord de încetare a ostilităţilor ruso-georgiene, a făcut de asemenea cunoscut că Rusia s-a angajat să-şi retragă trupele din Gori până cel târziu pe 15 august. Nu este sigur dacă ruşii vor respecta acest termen. Între timp, continuă acuzaţiile între părţi şi ameninţările reciproce.

Abhazia pretinde că a găsit arme româneşti

Liderul separatist abhaz, Serghei Bagapş, a acuzat joi ţările care au furnizat armament Georgiei, declarând că între armele capturate de la georgieni în Valea Kodori din Abhazia s-au găsit arme produse în România, Statele Unite şi Bulgaria. Adjunctul şefului Statului Major rus, Anatoli Nogoviţîn, a declarat joi într-o conferinţă de presă că „trupele pentru menţinerea păcii au descoperit o cantitate mare de material militar, armament şi muniţii în apropiere de oraşele georgiene Gori, Poti şi Senaki, unde se află depozite militare importante“ ale armatei georgiene. „Armamentul şi muniţiile descoperite sunt inventariate, numărate şi triate. Decizia privind utilizarea lor va fi luată ulterior. Sarcina noastră este ca aceste arme să nu se răspândească în Caucaz necontrolat“, a spus oficialul militar rus.

Înainte de escaldarea conflictului dintre Tbilisi şi Moscova, presa rusă publicase o listă cu ţările care au furnizat arme Georgiei, printre acestea regăsindu-se şi România.

Bombe cu fragmentaţie

Pe de altă parte, organizaţiile umanitare acuză Rusia că ar fi folosit bombe cu fragmentaţie (interzise) în acest conflict. „Rusia a recurs la bombe cu fragmentaţie în zone locuite ale Georgiei, bombe ce au ucis cel puţin 11 persoane“, a afirmat ieri într-un comunicat organizaţia neguvernamentală americană Human Rights Watch (HRW). Organizaţia a precizat că a ajuns la această concluzie după ce a chestionat numeroase victime, medici şi militari din Georgia, după ce a analizat fotografii cu impactul bombelor, precum şi înregistrări video din timpul atacului rusesc. Ministerul rus al Apărării nu a comentat această informaţie.

Bombele, de tip RBK-250, au fost lansate pe 12 august deasupra localităţii Ruisi, aflată în regiunea Gori, aproape de regiunea georgiană separatistă prorusă Osetia de Sud, ucigând trei persoane, afirmă HRW. În aceeaşi zi, oraşul Gori a fost şi el atacat cu bombe cu fragmentaţie şi cel puţin 8 persoane au fost ucise, printre care şi jurnalistul olandez Stan Storimans, adaugă HRW. Alte zeci de persoane au fost rănite, inclusiv jurnalistul israelian Zadok Yehezkeli.

HRW precizează că Rusia nu s-a asociat Conferinţei de la Oslo din februarie 2007 care cere interzicerea bombelor cu fragmentaţie, la care s-au raliat de atunci circa 100 de ţări.

Bombele de acest tip nu numai că ucid sau rănesc civili când sunt lansate, dar lasă deseori submuniţii neexplodate, care se transformă de fapt în mine.

Scutul antirachetă: Rusia ameninţă Polonia şi Cehia

Dincolo de războiul cu Georgia, Moscova are vreme să se răfuiască şi cu americanii. „Rusia va da o ripostă adecvată la semnarea acordului bilateral dintre SUA şi Polonia cu privire la instalarea unor componente ale scutului american antirachetă pe teritoriul polonez“, a avertizat ieri fostul comandant al Flotei Ruse a Nordului, amiralul (r) Viaceslav Popov, în prezent senator. În opinia sa, cel mai probabil, în timpul imediat următor, Statul Major al armatei ruse va dispune revizuirea obiectivelor potenţiale ale armatei ruse.

Într-o declaraţie de presă, Popov a afirmat că populaţia din Polonia şi Cehia a fost indusă în eroare în ceea ce priveşte beneficiile acestui scut pentru ţările lor, pentru că de fapt instalarea componentelor sistemului american de apărare antirachetă transformă cele două state central-europene în veritabile ţinte.