Acordul cu FMI nu va duce la majorarea taxelor

▲ Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, susţine că România ar putea împrumuta de la instituţiile internaţionale până la 20 de miliarde de euro, însă acest lucru nu va duce la majorarea taxelor ▲ Acordul cu FMI va avea rolul de a asigura stabilizarea economiei pe termen mediu şi lung şi de repornire a motoarelor economiei ▲

Reprezentantul României la Fondul Monetar Internaţional, Mihai Tănăsescu, a declarat că până în momentul de faţă, din analiza Fondului, nu există perspectiva creşterii taxelor fiscale ca urmare a încheierii unui acord cu FMI.

Tănăsescu a spus că nu există perspectiva creşterii taxelor fiscale şi nici a cotei de TVA ca urmare a încheierii de către România a unui acord cu Fondul Monetar Internaţional.

El a precizat că suma pe care România ar putea să o împrumute de la instituţiile financiare internaţionale este între 18 şi 20 de miliarde de euro.

Tănăsescu a afirmat că Acordul cu FMI vine într-un moment în care România are nevoie de disciplină financiară şi a menţionat că unul din punctele acordului se va referi la o lege a responsabilităţii financiare şi la bugetarea multianuală.

Reprezentantul României la FMI a mai spus că un element important al discuţiilor dintre reprezentanţii Fondului şi autorităţile de la Bucureşti s-au referit la problematica socială.

Tănăsescu a afirmat că acest Acord ar conveni României pe trei paliere: stabilitate, predictibilitate şi recrediblizare. El a menţionat că acordul va avea rolul de a asigura stabilizarea economiei pe termen mediu şi lung şi de repornire a motoarelor economiei.

Împrumutul este obligatoriu din cauza lipsei de lichidităţi

Întrebat ce soluţii ar avea la dispoziţie România dacă nu ar încheia acordul cu Fondul, Tănăsescu a spus că soluţiile alternative sunt puţine, întrucât pe plan mondial există o lipsă de lichidităţi, dar şi de încredere în sistemul bancar.

„Este una dintre puţinele alternative de a da mesajul că România începe să îşi îndrepte greşelile din trecut“, a adăugat el.

Tănăsescu a mai spus, răspunzând unor întrebări ale jurnaliştilor, că percepţia despre faptul că Fondul ar impune unele condiţii legate de îngheţarea salariilor a fost exagerată.

El a evitat să avanseze cifre legate de deficitul bugetar pe care l-ar putea înregistra România, dar a avertizat asupra faptului că şi România va fi afectată de deteriorarea profundă cu care se confruntă economiile ţărilor Uniunii Europene şi a ţărilor din zonă.

„Cred că şi economia României va suferi în 2009 o contracţie care va duce la accentuarea unor deficite“, a adăugat el.

Tănăsescu a apreciat că este posibilă, în luna aprilie, o „cădere dramatică“ a economiei, în condiţiile în care primele luni ale acestui an au indicat deja deteriorări semnificative ale principalilor indicatori economici.

El a afirmat că, după acest vârf negativ, dacă Guvernul de la Bucureşti va gestiona eficient acordul cu FMI, există posibilitatea unor ameliorări economice graduale.

Tănăsescu a mai spus că nu se va putea menţine un deficit bugetar sub 3% din PIB, care să respecte criteriile de la Maastrischt.

Tănăsescu le-ar mai fi explicat social-democraţilor că banii obţinuţi de la FMI vor merge către rezerva BNR şi vor fi utilizaţi doar dacă este neapărat nevoie, respectiv în cazul în care vor exista atacuri pe cursul de schimb.

Surse oficiale au declarat pentru MEDIAFAX că premierul Emil Boc le-a spus, marţi, miniştrilor că Guvernul intenţionează să contracteze un împrumut în valoare totală de 19 miliarde euro, din care 12 miliarde euro de la FMI şi 7 miliarde euro de la BERD, Banca Mondială şi alte instituţii financiare.