Activitatea seismică din zona Vrancea este una normală

Cutremurele slabe sau moderate care s-au produs în România luni dimineață și marți nu au fost cauzate de mișcările seismice din estul Turciei. Zona Vrancea este conectată cu falia nord-anatoliană, nu cu falia Anatoliei de Est, care a produs dezastrul. Peste 200 de edificii vor fi reabilitate până în 2026 în cadrul Programului naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic. Construcțiile cele mai expuse sunt cele ridicate înainte de 1963, anul primului normativ de proiectare de risc seismic.

Activitatea seismică din zona Vrancei este una normală, iar faptul că luni dimineață a avut loc un cutremur cu magnitudinea 4,6 într-un interval de timp apropiat de cel în care s-a produs seismul din estul Turciei este o coincidență, a declarat, pentru Agerpres, Constantin Ionescu, directorul general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

„Seismul care a fost în estul Turciei, pe falia estică a Anatoliei, este destul de departe şi este pe o falie la suprafaţă. A fost o coincidenţă că s-a produs în acelaşi timp un cutremur şi la noi şi la ei, dar nici unul nu l-a pornit pe celălalt. Adică cutremurul din Turcia nu l-a pornit pe acesta din România”, a precizat specialistul INCDFP.

El a explicat că pentru a putea face o legătură între aceste cutremure, „din Turcia şi până aici trebuia să se activeze falia nord-anatoliană întâi şi după aceea se activa falia românească”.

În ceea ce privește siguranța clădirilor, peste 200 de obiective au fost recomandate pentru reabilitare de către autorităţile locale, în cadrul Programului naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, încă deschis proiectelor, până la 20 februarie, potrivit ministrului Dezvoltării, Cseke Attila.

„Toate aceste clădiri care ne-au fost propuse intră într-o analiză după 20 februarie, când se încheie acest apel de proiecte”, a declarat ministrul, la Digi 24, subliniind că există bani, iar banii sunt nereturnabili.

El a amintit că în cadrul programului precedent de consolidare, din perioada 1994-2021, au fost reabilitate doar 28 de clădiri.

Sunt două axe de finanțare de care beneficiază actualul program, una prin PNRR, pe componenta Valul Renovării, iar cealaltă prin Fondul Local al Ministerului Dezvoltării. Împreună ajung la o alocare de aproape 500 de milioane de euro, cu care vor putea fi consolidate „undeva spre 250 de clădiri, cam 100 blocuri de locuinţe şi cealaltă parte de clădiri publice”, potrivit ministrului. 

Totodată, Cseke Attila s-a referit și la procedurile și criteriile cu privire la expertizare. „Nu toate părţile ţării sunt foarte expuse, dar cam două treimi sunt expuse, acesta este adevărul. (...) Avem, pe de altă parte, nişte clasificări. Clădirile mai expuse riscului seismic sunt cele de dinainte de 1963, când a apărut primul normativ de proiectare de risc seismic”, a precizat oficialul. (C. Z.)