Adăposturi în caz de cutremur major

Autorităţile urmează să elaboreze un nou set de măsuri privind modul de acţiune în caz de cutremur, adăpostirea sub un obiect sau sub tocul uşii nefiind atât de sigură precum se credea. În Capitală vor fi organizate 12 tabere pentru sinistraţi, câte două în fiecare sector, cu o capacitate totală de aproximativ 3.000 de locuri.

Primăria Capitalei pregăteşte 12 tabere pentru sinistraţi, câte două în fiecare sector, pentru situaţii de urgenţă majoră, cum ar fi un cutremur puternic. Acestea vor fi organizate în 12 săli de sport, municipalitatea precizând că dotarea sălilor de sport din şcoli va cuprinde, astfel, echipamente şi lucrări specifice aferente situaţiilor de urgenţă: 12 puţuri de mare adâncime pentru captarea apei potabile, 420 de pături din lână, 1.960 de paturi pliante, 14 generatoare pentru puţuri şi iluminat, 145 de tărgi sanitare, 550 de lenjerii de pat, 2.000 de truse de supravieţuire, nouă containere, 130 de lanterne, 12 corturi pentru adăpostire suplimentare sălilor de sport şi opt tunuri de aer cald. Capacitatea taberelor pentru sinistraţi va fi de aproximativ 3.000 de persoane. De asemenea, potrivit primarului general Sorin Oprescu, vor fi forate în curtea unităţilor de învăţământ, la mare adâncime, 12 puţuri de apă pentru alimentarea Capitalei, care vor fi gata în ianuarie - februarie 2014. Astfel vor fi asigurate surse de apă potabilă independente pentru populaţie în caz de calamităţi naturale majore, precum un cutremur de mare intensitate.

Protocolul încheiat între Primăria Generală a Capitalei şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti cuprinde următoarele şcoli:

- Colegiul Tehnic de Material Rulant pentru Transporturi Feroviare; Calea Giuleşti nr. 10, sector 1;

- Şcoala nr. 45 „Titu Maiorescu“; Calea Dorobanţilor 163, sector 1;

- Şcoala Nr. 40; str. Periş nr. 27 şi str. Periş nr. 12, sector 2;

- Colegiul Naţional „Iulia Hasdeu“; bulevardul Ferdinand I nr. 91, sector 2;

- Şcoala Nr. 80; Calea Dudeşti 191, sector 3;

- Colegiul Tehnic „Anghel Saligny“; bulevardul Nicolae Grigorescu 12, sector 3;

- Şcoala Nr. 96; Str. Rezonanţei nr. 2, sector 4;

- Şcoala Nr. 165; str. Aleea Slătioara nr. 8, sector 4;

- Şcoala Nr. 103; Strada Vigoniei 3-5, sector 5;

- Şcoala Nr. 143; strada Banu Mărăcine nr. 16, sector 5;

- Şcoala Nr. 117; str. Fabricii nr. 22, sector 6;

- Liceul Teoretic „Eugen Lovinescu“; strada Valea lui Mihai nr. 6, sector 6.

Municipalitatea va dota integral cu truse de prim ajutor toate apartamentele de locuinţe din imobilele expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public. De asemenea, Primăria Bucureşti a decis achiziţionarea de 4.000 de truse de prim ajutor, pe lângă celelalte 2.000 deja existente pentru acoperirea integrală a acestor necesităţi. Trusele cuprind kituri de supravieţuire complete, mâncare şi apă cu termen lung de valabilitate.

Sorin Oprescu a mai anunţat că elevii şi profesorii din Bucureşti vor învăţa cum să se comporte în caz de cutremur cu ajutorul unui container special, în care se pot simula seisme şi care va ajunge la toate unităţile de învăţământ. „Este o maşină specială care simulează cutremurele şi dorim să o plimbăm prin toate şcolile, în aşa fel încât, împreună cu profesorii, elevii să ştie ce au de făcut dacă se întâmplă un cutremur dimineaţa sau seara. Este o maşină care se amenajează. Poţi amenaja o sală de clasă sau un spaţiu cu birouri într-un container din acesta special care simulează cutremurele. Trebuie să-i obişnuim şi cu evenimente de-astea nefericite. Asta la anul. Am vorbit cu primarul din Ankara. Ei au trei sau patru astfel de maşini“ , a declarat Oprescu, citat de Mediafax.

Triunghiul vieţii sau unde ne adăpostim în caz de cutremur

Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Raed Arafat susţine că România este pregătită uniform cu resurse pentru intervenţie, precum echipamente de descarcerare grea, iar în ceea ce priveşte Bucureştiul, în cazul unui seism puternic, Capitala va primi ajutor pentru intervenţii şi din alte zone ale ţării. Potrivit lui Arafat, spitalele trebuie să aibă generatoare proprii şi rezerve de apă. În ceea ce priveşte modul în care ne adăpostim în caz de cutremur, directorul onorific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, profesorul Gheorghe Mărmureanu, contrazice broşurile cu indicaţii pentru elevi elaborate chiar de către institut. Astfel, contrar celor spuse elevilor şi, în general, tuturor cetăţenilor până acum, cum că este indicat să ne adăpostim sub bancă ori sub masă în cazul producerii unui cutremur, Mărmureanu susţine că această măsură este total greşită. Astfel, cel mai indicat este să ne adăpostim jos, lângă un obiect (masă, birou, pat ori dulap), întrucât acest obiect, chiar dacă se va comprima, va lăsa un gol lângă el, ceea ce este numit, potrivit expertului Doug Copp, „triunghiul vieţii“. De altfel, Doug Copp, şeful Salvării şi managerul pentru dezastre al echipei Americane Internaţionale de Salvare (ARTI), a elaborat un set de reguli privind supravieţuirea în caz de cutremur, reguli constatate pe teren, de-a lungul operaţiunilor de salvare la care a luat parte. Potrivit acestuia, nu este bine nici să ne adăpostim sub tocul uşii, să fugim pe scări, la lift ori pe balcon, iar în cazul în care suntem surprinşi de seism la volanul maşinii, trebuie să oprim, să ieşim din maşină şi să ne întindem pe jos, lângă autovehicul.

De altfel, secretarul de stat Raed Arafat a declarat la un post naţional de televiziune că, întrucât există contradicţii în ceea ce priveşte modul de acţiune într-un astfel de caz, autorităţile urmează să stabilească foarte clar mesajele privind protecţia în caz de cutremur ce urmează să fie comunicate pe scară largă populaţiei.