Adoptarea euro trebuie stipulată într-un act normativ

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, domnul Mugur Isărescu, solicită un consens politic în ceea ce priveşte ţinta de adoptare a euro, respectiv 1 ianuarie 2019. Obiectivul ar trebui să fie cuprins într-o lege adoptată în Parlament, astfel încât reformele să nu fie afectate de schimbările în plan politic, este de părere guvernatorul BNR.

Ţinta de adoptare a euro în 2019 trebuie să facă obiectul unei legi susţinute şi votate în Parlament de întreaga clasă politică, astfel încât reformele necesare în domeniu să nu mai fie afectate de ciclurile electorale. „Cel mai bine ar fi ca de data aceasta să avem o lege în Parlament, o discuţie clară în Parlament despre ce înseamnă adoptarea euro, obiectiv strategic, şi partidele parlamentare să se angajeze“, a declarat guvernatorul BNR, domnul Mugur Isărescu, care a mai subliniat că perioada de cinci ani până la data-ţintă de adoptare a monedei unice este un interval rezonabil, iar economia românească se poate pregăti până atunci.

Acesta a sublinat că dacă legea respectivă va fi adoptată de Parlament anul viitor, în ianuarie sau februarie, şi se menţine data de 1 ianuarie 2019 ca ţintă pentru adoptarea euro, atunci la 1 ianuarie 2017 România va intra în ERM II - mecanismul ratei de schimb, „cu flexibilitatea cursului de schimb, ceea ce înseamnă că nu va fi un curs fix, ci unul cu anumite fluctuaţii“. „Realizarea unui consens politic pe un subiect naţional este o şansă care nu trebuie irosită. Un astfel de obiectiv fezabil constituie o ancoră, un catalizator pentru reformele structurale necesare. Chiar dacă ţinta pare foarte ambiţioasă, decât să deraiem în lipsa unui obiectiv clar şi să nu avem un stimulent pentru reforme, mai bine ne ambiţionăm. Să nu pierdem din vedere că avem un drum lung de parcurs, va fi nevoie de un calendar detaliat al paşilor de urmat şi de eforturi considerabile de recuperare a unor decalaje din sfera convergenţei reale. Perioada de cinci ani până la data-ţintă de adoptare a euro este un interval rezonabil, astfel încât economia românească să poată face faţă“, a subliniat domnul Isărescu la prima ediţie a Conferinţei Ştiinţifice Anuale a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate (ERMAS 2014) desfăşurată la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca.

Guvernatorul Băncii Naţionale a amintit că este un susţinător convins atât al monedei euro, cât şi al Uniunii bancare, afirmând că, în ceea ce priveşte realizarea acestor două proiecte în România, „problema este nu dacă, ci când se vor realiza“. „Ceea ce contează cu adevărat este alegerea cu înţelepciune a momentului potrivit pentru efectuarea acestor doi paşi importanţi pe drumul integrării europene. De fapt, întrucât adoptarea euro antrenează în mod automat dobândirea caracterului de membru al Uniunii bancare, odată stabilită o dată-ţintă pentru primul obiectiv, rămâne deschisă doar chestiunea oportunităţii aderării la Uniunea bancară înainte de acest moment. A rămâne pe termen lung în afara Uniunii bancare nu constituie o opţiune pentru o ţară membră a Uniunii Europene, deci şi pentru România“, a spus guvernatorul BNR, citat de Agerpres. (Oana Nistor)