Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială Adopţia unui copil - între lege şi birocraţie

Adopţia unui copil - între lege şi birocraţie

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Un articol de: Corneliu Ciocan - 26 Iun, 2014

Înfierea unui copil este dificilă în majoritatea statelor lumii. Până acum câţiva ani, un proces de adopţie în România dura de la doi până la cinci ani. Modificarea în luna aprilie 2012 a Legii nr. 273/2004 şi intrarea în vigoare a noului Cod Juridic de Procedură Civilă la începutul anului 2014 a redus substanţial perioada de aşteptare pentru cei care doresc să adopte un copil.

Pot adopta copii persoanele sau familiile care prezintă condiţii materiale şi garanţii morale.

Nu pot adopta decât persoanele care sunt cu cel puţin 18 ani mai în vârstă decât cei pe care doresc să îi adopte. Adopţia între fraţi este interzisă.

Adopţia unui copil de către mai multe persoane este interzisă, cu excepţia cazului în care ea se face de către soţ şi soţie.

Dacă persoana care doreşte să adopte este căsătorită, este necesar şi consimţământul celuilalt soţ. Toate datele celor care îşi doresc un copil, dar şi ale celor mici vor fi introduse într-un registru electronic. Un soft special conceput va stabili care este cea mai potrivită familie pentru un anumit copil. Se va ţine cont de solicitarea făcută de familie, în care se menţionează caracteristicile copilului dorit pentru adopţie: vârstă, sex, etnie. Următoarea etapă este întâlnirea copilului cu potenţialii părinţi. Urmează acomodarea copilului cu viitoarea familie, stabilindu-se un program de vizite. Apoi copilul este încredinţat familiei pe o perioada de 90 zile de către instanţa judecătorească. Urmează etapa evaluării relaţiilor dintre familie şi copil de către un asistent social. Acesta va întocmi un raport şi va face o propunere cu privire la soluţionarea cererii de adopţie. Propunerea va fi înaintată directorului general al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, care va decide eliberarea atestatului de „familie aptă să adopte un copil“ pentru familia solicitantă. Atestatul este valabil un an.

Când sentinţa judecătorească de încuviinţare a adopţiei rămâne definitivă şi irevocabilă, familia adoptatoare poate depune actele la primărie pentru a obţine un nou certificat de naştere.

În cazul copiilor care sunt înregistraţi cu părinţi necunoscuţi, micuţii vor deveni adoptabili în termen de 30 de zile de la eliberarea certificatului de naştere. Când părinţii naturali declară în scris că nu doresc să se ocupe de creşterea copilului, acesta este declarat adoptabil în două luni.

O familie care doreşte adoptarea unui copil trebuie să parcurgă şi etapele birocratice ale acestui proces. Viitorii părinţi trebuie să depună o cerere la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, în urma căreia să se poată evalua condiţiile morale şi materiale ale familiei care doreşte adopţia. Pe lângă această cerere trebuie să se ataşeze la dosar o serie de acte: copie legalizată după certificatele de naştere ale solicitanţilor, copie legalizată după certificatul de căsătorie, cazierele judiciare şi adeverinţa de venituri. De asemenea, trebuie adăugate certificate medicale vizate de medicul de familie, cu semnătura şi parafa medicului specialist după efectuarea invetigaţiilor pulmonare, VDRL şi examenelor psihiatrice.

Nu trebuie să lipsească caracterizările de la ultimul loc de muncă şi o declaraţie pe propria răspundere a soţilor, dată în faţa notarului public, că nu au fost decăzuţi din drepturile părinteşti. Mai trebuie anexată la dosar o declaraţie privind motivaţia de a adopta şi aşteptările familiei legate de vârsta, sexul şi situaţia psihosociomedicală a copilului pe care doresc să-l adopte. Copiile xerox ale actelor de identitate sau certificatelor de naştere pentru fiecare membru al familiei, alături de titlul de proprietate sau alt titlu care să ateste dreptul de folosinţă a locuinţei, în copie legalizată, completează acest dosar.