Agricultorii revin la cultivarea bamelor

Considerate o delicatesă în bucătăria balcanică şi orientală, bamele au început să fie cultivate tot mai mult și în ţara noastră. Fermierii spun că, pe suprafețe mici, cultivarea bamelor este profitabilă. Acestea fac parte din categoria plantelor agricole de nișă, cu cerere pe piață în creștere.

Planta trebuie semănată mereu pentru a avea producție și, în plus, necesită căldură și apă din abundență. Preferă solurile bine drenate, afânate. Seceta afectează creşterea acesteia, fructificarea, dar şi calitatea capsulelor. Bamele fac parte din sortimentul de legume fine, care pot fi cultivate cu rezultate foarte bune în zona de sud a ţării şi în Câmpia de Vest. De la bame se consumă fructele de tip capsulă cu 5 muchii, care sunt de dimensiuni mici (4-5 cm cele tradiţionale şi 10-12 cm la sortimentele moderne).

Fructele îmbătrânite se lignifică, își pierd frăgezimea şi suculenţa. În faza de maturitate avansată, acestea crapă şi nu mai au seminţe. Datorită proprietăţilor medicinale, dar şi a tehnicii uşoare de cultivare, agricultorii români revin la cultivarea bamelor, cunoscute şi apreciate în ţările indiene şi egiptene. Un kilogram de bame pleacă de la producător cu preţuri între 7 şi 10 lei, dar la tarabă, în marile oraşe, ajunge şi la 30 de lei. Cea mai mare parte din recoltă se duce direct în restaurante, potrivit comercianților.

În acest an, fermierii din Olt au început să cultive, pe lângă roşii, ardei sau vinete, şi bame. Legumele, originare din Asia, se mâncau în ţara noastră în perioada interbelică. În medie, la un hectar se obţine o producţie de 5 tone, iar profitul poate ajunge la 25.000 de lei. „Timp de 6 luni, gândul meu a fost numai la bame: cultiv bame, cultiv bame, mă pricopsesc, că tot aşa muncim şi gogoșarii şi ardeiul şi vinetele”, spune Florentin Vasile, fermier, la un post de televiziune. Bamele olteneşti iau de regulă drumul Capitalei, unde se vând în pieţe şi cu 30 de lei. „În Bucureşti se consumă foarte mult şi le vindem en gros şi am încercat să ieşim cu produse de nişă”, susține Gheor­ghe Văietuș, agricultor. „Seminţele le-am găsit la bunica acum 10 ani, când trăia, şi de atunci am cultivat şi eu şi am prins şi gustul lor”, povestește un alt cultivator, Florian Filip.

Bamele sunt legume cu proprietăţi nutritive, dar şi medicale: au un puternic efect antioxidant şi antiinflamator, care le recomandă în dieta bolnavilor de ateroscleroză, potrivit nutriţioniştilor. Conform unor studii, cei care consumă aceste legume au un risc mai scăzut de a face infarct sau accident vascular. „Din punct de vedere alimentar, este o plantă valoroasă, pentru că fructele sunt bogate în nutrienţi, vitamine, minerale, vorbim de vitamina A, B1, B2, B9, vitamina C, vitamine benefice omului”, arată cercetătorul Costel Vânătoru.

Bamele se seamănă începând cu jumătatea lunii mai, când nu mai există nici un pericol de temperaturi scăzute. Perioada optimă este atunci când se înregistrează o temperatură medie de 20 de grade și se manifestă o tendință de creștere a acesteia. Pentru a putea încolţi, seminţele de bame au nevoie de minimum 15 grade, la fel ca şi castraveţii, pepenii, ardeii sau vinetele. În lume, se cultivă mai multe soiuri de bame care se deosebesc între ele prin culoarea și dimensiunea păstăii.

Recoltarea bamelor începe în luna iulie și se termină în octombrie. Păstăile sunt culese când sunt foarte fragede, iar lungimea lor nu depășește 2 centimetri. În acest stadiu își păstrează toate proprietățile.