Alegeri importante în zeci de țări în 2024

Aproape jumătate din populaţia lumii - 49% din locuitorii planetei, conform calculelor AFP - va fi chemată la urne în 2024. Aproximativ 30 de ţări îşi vor alege preşedintele, în timp ce alegeri legislative sunt planificate în circa 20 de state. Aceste alegeri vor avea loc într-un context internaţional zbuciumat, sub semnul conflictului ruso-ucrainean şi al războiului dintre Hamas şi Israel.

În Statele Unite, vor avea loc alegeri prezidențiale la 5 noiembrie. Scrutinul prezidenţial cu numărul 60 va avea probabil un aer de déjà-vu, cu un posibil meci de revanșă între preşedintele democrat în exerciţiu Joe Biden, 81 de ani, şi predecesorul său republican, Donald Trump, 77 de ani. Trump, care nu şi-a recunoscut niciodată înfrângerea în 2020 şi a susţinut în mod fals că voturile au fost măsluite, a jurat să se răzbune dacă revine la putere, inclusiv pe Departamentul de Justiţie, pe birocraţia federală şi pe Joe Biden, scrie Reuters.

În Rusia, actualul preşedinte, Vladimir Putin, va candida fără emoții pentru a cincea oară la prezidenţialele din martie 2024. Realegerea sa înseamnă că războiul Moscovei împotriva Ucrainei va continua.

Pe continentul european, peste 400 de milioane de alegători din 27 de ţări UE vor vota în iunie pentru a-i desemna pe cei 720 de parlamentari ai Legislativului comunitar. Scrutinul ar putea fi marcat de o creştere a forţelor eurosceptice cu discurs anti­migrație.

În India, țara cu cel mai mare electorat din lume, de circa 945 de milioane, liderul naţionalist hindus Narendra Modi, în funcție din 2014, are toate șansele de a obține un nou mandat de premier în mai. Modi a cultivat un stil autoritar pe placul alegătorilor şi al investitorilor străini, nemul­țumind însă grupurile de apărare a drepturilor omului. 

O miză importantă au alegerile din Taiwan, din 13 ianuarie, deoarece rezultatele ar putea configura modul în care preşedintele Chinei, Xi Jinping, va acționa pentru a prelua controlul asupra ­insulei. Principalii candidați prezi­den­țiali sunt Lai Ching-te, care vrea să apere cu hotărâre suveranitatea insulei, și Hou Yu-Ih, care nu exclude discuţiile cu Beijing.

În Africa de Sud, după trei decenii de guvernare marcată de corupţie şi declin economic, Congresul Naţional African riscă să piardă majoritatea pentru prima dată de când Nelson Mandela a adus această formaţiune la putere, în 1994, odată cu încheierea apartheidului. 

În Mexic, în iunie, o femeie ar putea deveni în premieră preşedintă a țării, două candidate fiind favorite pentru a-i succeda preşedintelui Andres Manuel Lopez Obrador: fosta primăriţă a capitalei, Claudia Sheinbaum, şi senatoarea Xochitl Galvez.

În Venezuela, cufundată într-o criză gravă care a trimis în exil peste şapte milioane de oameni, socialistul Nicolas Maduro, succesorul lui Hugo Chavez (1999-2013), vizează să obţină un al treilea mandat în a doua jumătate a anului. (C. Z.)