Alegerile din R. Moldova: o victorie parţială a opoziţiei

▲ Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) pierde, pentru prima dată în ultimii opt ani, majoritatea parlamentară, conform rezultatelor preliminare anticipate prezentate de Comisia Electorală Centrală ▲ Calculele politice de la Chişinău sunt, însă, extrem de complicate, deoarece opoziţia poate forma Guvernul prin cumularea mandatelor obţinute, dar nu poate impune şi un preşedinte ▲ Comuniştii s-au arătat dispuşi să accepte o coaliţie, iar cel mai vehiculat nume la conducerea ţării este Marian Lupu, fost membru al PCRM, actual lider al PDM ▲

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) pierde, pentru prima dată în ultimii opt ani, majoritatea parlamentară, conform rezultatelor preliminare anticipate prezentate de Comisia Electorală Centrală.

PCRM obţine, însă, un număr suficient de voturi pentru a bloca alegerea preşedintelui, în cazul în care opoziţia nu va dori să negocieze cu acesta.

Potrivit rezultatelor preliminare, obţinute după numărarea a 99% din voturi, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) a obţinut 45,1% dintre voturile valabil exprimate, aproape 705 mii de alegători, dintre cei peste 1,5 milioane prezenţi la urne, votând cu partidul condus de actualul preşedinte, Vladimir Voronin.

Partidul Liberal Democrat a întrunit 16,4% din opţiunile alegătorilor, fiind preferat de peste 256 de mii de alegători, în timp ce Partidul Democrat a fost votat de 12,6% din electorat, adică peste 197 de mii de alegători. Partidul Liberal a obţinut 14,4% din voturi, Alianţa Moldova Noastră - 7,4%, iar Partidul Social Democrat a obţinut doar 1,9% şi nu a trecut pragul electoral de 5 procente. În aceeaşi situaţie se află şi Partidul Popular Creştin Democrat, cu 1,9 procente, precum şi Partidul Ecologist „Alianţa Verde“, care a întrunit doar 0,4% din sufragii.

Conform acestor rezultate, comuniştii ar putea pretinde 48 de mandate de deputat din cele 101, faţă de 60 de mandate pe care le-au avut în Parlamentul format după 5 aprilie. Astfel, deşi obţin cel mai mare scor la alegeri, comuniştii pierd în decurs de câteva luni 12 mandate de deputat, în pofida încercărilor de discreditare masivă a opoziţiei, după protestele din aprilie.

Opoziţia ar putea forma Guvernul, dar nu-şi poate impune preşedintele

Rezultatele preliminare arată o creştere de 4%, faţă de scrutinul din luna aprilie, a scorului PLDM, în timp ce PL obţine ceva mai mult de un procent faţă de precedentele alegeri, iar AMN cu circa 2% mai puţin.

Partidul Democrat din Moldova (PDM), formaţiunea care de curând îl are ca preşedinte pe fostul lider comunist al Parlamentului, Marian Lupu, poate fi considerat adevăratul câştigător al acestui scrutin anticipat, întrucât, cu cele 12,6% din sufragii obţinute, poate juca rolul de arbitru şi poate decide raportul de forţe din viitorul Parlament, în funcţie de opţiunea de alianţă pe care o va avea. Rezultatele preliminare ar permite celor patru partide de opoziţie să aleagă conducerea Parlamentului şi să formeze Guvernul, dar nu şi alegerea preşedintelui, pentru care ar fi necesar dialogul cu PCRM.

Voronin este pregătit să accepte o coaliţie, opoziţia refuză

Preşedintele moldovean Vladimir Voronin, care este şi lider al PCRM, declara, miercuri seara, că este dispus să participe la crearea unei coaliţii largi, dar în baza celor cinci principii propuse în campania electorală, care se referă la măsuri comune anticriză, modernizarea europeană a ţării, reîntregirea ţării, susţinerea identităţii moldoveneşti şi a parteneriatului strategic cu Rusia. „Noi nu vrem o coaliţie doar pentru a împărţi posturile de conducere, după care să ne despărţim“, a spus Voronin.

Liderii PLDM, PL şi AMN au respins însă categoric orice alianţă cu comuniştii şi s-au pronunţat în mod constant în favoarea unei coaliţii dintre cele trei partide.

Noul Parlament de la Chişinău va putea exclude vizele pentru români

Rezultatele preliminare ale alegerilor parlamentare anticipate din 30 iulie arată că actuala opoziţie va deţine majoritatea în Parlament, ceea ce îi va permite să excludă vizele pentru cetăţenii români, aşa cum au promis liderii acestora în campania electorală, în pofida poziţiei comuniştilor, care se pronunţă în continuare pentru menţinerea vizelor. Pe parcursul campaniei electorale, cele patru partide de opoziţie care intră în Parlament au declarat că excluderea vizelor pentru români va fi una din priorităţi. Chişinăul a introdus regimul vizelor pentru români începând din 9 aprilie, acuzând că mai mulţi cetăţeni ai României au luat parte la acţiunile de protest din 7 aprilie. Ulterior, autorităţile comuniste au declarat că se va renunţa la vize doar atunci când România va semna Tratatul de Bază cu Republica Moldova, ca mai apoi să anunţe că excluderea acestora este condiţionată de acordarea accesului liber al cetăţenilor moldoveni în UE.

Votarea la Bologna şi la Londra, prelungită cu o oră

Secţiile de votare organizate la consulatele Republicii Moldova din Bologna - Italia şi Londra - Marea Britanie şi-au prelungit programul cu încă o oră, până la ora 22:00, datorită afluxului de alegători care nu ar fi putut vota în timpul prevăzut de lege. Decizia a fost luată de Comisia Electo-rală Centrală. „Am adoptat o hotărâre în regim de urgenţă, să prelungim cu o oră procesul electoral la cele două secţii de votare ca urmare a numărului mare de alegători care aşteptau şi pentru că nu ajungea timpul fizic să voteze toţi“, a declarat Iurie Ciocan, secretarul Comisiei Electorale Centrale de la Chişinău.

„The Times“: „Ultimul Guvern comunist din Europa, pe cale să piardă alegerile“

Ultimul Guvern comunist din Europa pare să fie pe cale să piardă puterea după alegerile desfăşurate miercuri, în Republica Moldova, cea mai săracă ţară europeană, scrie publicaţia britanică „The Times“, într-un amplu comentariu publicat ieri. Dacă rezultatele preliminare se vor reflecta în cele finale, voturile obţinute de comunişti îi vor lăsa cu 45 din cele 101 de locuri ale Parlamentului, înlăturând partidul din Guvern pentru prima oară după 2001, subliniază publicaţia britanică. Totuşi, faptul că partidele din opoziţie nu întrunesc numărul necesar de voturi pentru a impune şi un preşedinte ameninţă cu o adâncire şi mai mare a crizei politice în care a intrat Republica Moldova, după alegerile din aprilie, subliniază „The Times“. „Comuniştii ar putea încerca acum să rămână la putere, căutând să ajungă la un acord cu Marian Lupu, un fost speaker (preşedinte - n.r.) nemulţumit al Parlamentului, care a părăsit rândurile lor luna trecută şi a devenit liderul Partidului Democrat, de opoziţie. Lupu a exclus o coaliţie cu foştii săi tovarăşi, dar analiştii au sugerat că el ar putea să vrea să lucreze cu comuniştii dacă Voronin ar ieşi din politică. Preşedintele, care se retrage din post după două mandate, are planuri de a-i urma exemplul lui Vladimir Putin în Rusia, păstrându-şi un rol-cheie în politica moldoveană, în timp ce este numit un succesor ascultător ca preşedinte“, comentează „The Times“.

Rezultatele înregistrate la scrutinul parlamentar de miercuri sunt o lovitură pentru Rusia, care l-a sprijinit pe Voronin şi l-a aplaudat pentru că a prevenit o „revoluţie colorată“, de genul celor care au adus la putere lideri pro-occidentali în Ucraina sau Georgia. „Cel puţin trei persoane au fost ucise şi sute au fost arestate în protestele din luna aprilie, când Vladimir Voronin a redus la tăcere opoziţia şi a acuzat România vecină că încerca să stârnească o revoluţie. Cea mai mare parte a Republicii Moldova a fost teritoriu al României până la cel de-al Doilea Război Mondial şi trei sferturi din populaţia de 4,1 milioane are aceleaşi legături etnice“, încheie publicaţia britanică „The Times“.

Marian Lupu, creditat cu cele mai mari şanse să ajungă preşedinte

Până în prezent, partidele implicate în campania electorală au vehiculat trei variante de preşedinte. În primul rând, PCRM a anunţat că rămâne la candidatura propusă şi anterior, actualul premier Zinaida Greceanâi, deşi opoziţia a refuzat în două rânduri să o aleagă în această funcţie.

A doua variantă posibilă ar fi Marian Lupu, reprezentantul PDM, iar a treia variantă a fost propusă în timpul campaniei de cele trei formaţiuni a opoziţiei, şi anume ca preşedintele să fie o persoană apolitică şi să reprezinte rezultatul unui consens larg. Preşedintele Partidului Democrat, Marian Lupu, este cunoscut ca un apropiat al Uniunii Europene şi al Washingtonului.

Ultima variantă ar fi posibilă doar în cazul unei coaliţii largi, ceea ce, cel puţin pentru moment, ar fi greu de realizat. Pe de altă parte, mandatele obţinute de PCRM şi PDM le-ar permite celor două formaţiuni să aleagă preşedintele şi să creeze o coaliţie de guvernare. Aceasta ar însemna ca Marian Lupu să fie ales preşedinte, iar comuniştilor să le revină funcţiile de preşedinte al Parlamentului şi premier (Voronin şi Greceanâi, spre exemplu).