Alegerile europene au debutat cu un puternic absenteism

Alegerile pentru Parlamentul European au demarat, joi, în Marea Britanie şi în Olanda, fiind marcate de un puternic absenteism şi o creştere a extremei drepte, două fenomene care s-ar putea repeta la scara întregului continent, observă AFP

În Olanda, potrivit unui sondaj făcut la ieşirea de la urne, Partidul pentru libertate al deputatului olandez de extremă dreaptă Geert Wilders a obţinut 14,8% din voturi şi îşi va face intrarea în Parlamentul European cu patru locuri. Extrema dreaptă devansează, astfel, Partidul Laburist (13,4%), membru al coaliţiei guvernamentale, şi se plasează în poziţia a doua, după Partidul Creştin-Democrat al premierului Jan Peter Balkenende (20,3%).

În această ţară fondatoare a Uniunii Europene, rata de participare s-a ridicat la 40% din totalul electoratului, iar scrutinul în celelalte ţări ale UE are toate şansele să aibă o rată de participare asemănătoare.

Absenţa mizelor europene clare pentru acest scrutin şi dificultatea de a afla ce fac eurodeputaţii contribuie la această lipsă de interes, notează AFP. În România, ţară care votează pentru a doua oară la alegerile europene, participarea electoratului la vot ar urma să fie sub 20% din populaţie, a estimat, joi, Institutul Naţional pentru Politici Publice (IPP) din România.

În pofida crizei, sondajele anunţă o victorie a dreptei în Europa

Sondajele realizate până în prezent prezic o victorie a dreptei în Europa, stânga nereuşind să se mobilizeze îndeajuns. În Parlamentul de la Strasbourg, popular europenii - conservatori vor fi principala forţă politică, potrivit unui studiu citat de AFP, devansându-i pe socialişti şi pe liberali.

În total, 388 de milioane de europeni sunt invitaţi să aleagă 736 de deputaţi în patru zile. După olandezi şi britanici, care au votat joi, va fi rândul irlandezilor şi cehilor, letonilor, slovacilor, maltezilor şi ciprioţilor. Celelalte 19 ţări, din totalul de 27 ale UE, vor vota duminică. Prima estimare a culorii politice a viitorului Parlament va fi anunţată duminică, spre ora 22:30.

Apariţia în PE a partidelor extremiste, o „lecţie“ a acestor alegeri

Succesul în mai multe ţări al partidelor extremiste, antieuropene sau populiste se anunţă drept o altă lecţie posibilă a alegerilor care se desfăşoară într-un context de criză economică şi socială exacerbate. Acesta ar putea fi cazul în Marea Britanie şi în Europa de Est. „Acest risc există, ca şi în anii '30, chiar dacă diferenţa este că un succes al extremei drepte nu va avea efect politic direct. Dar acest fenomen va arăta criza naţională gravă, corupţia, scandalurile, videocraţia; căutarea ţapului ispăşitor riscă să-i înnămolească pe democraţii europeni, care vor trebui să aibă forţa de a acţiona foarte repede“, este de părere Mario Telo, preşedintele Institutului de studii europene al Universităţii libere din Bruxelles.