Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Alegerile indecise ţin Ucraina sub tensiune

Alegerile indecise ţin Ucraina sub tensiune

Un articol de: Mihai Mocanu - 04 Octombrie 2007

▲ Ucraina este frământată de noi dispute după alegerile indecise de duminică ▲ Preşedintele Iuşcenko propune un guvern de uniune naţională, dar aliaţii săi resping această ideez Iulia Timoşenko reclamă grave nereguli în numărarea voturilor ▲ Moscova face presiuni politice, cerând insistent o datorie mai veche pentru gazele naturale ▲

Alegerile de duminică nu par să fi adus lămuriri fundamentale în peisajul politic din Ucraina. Într-o ţară profund dezbinată de puternice simpatii electorale adverse, partidele nu reuşesc să guverneze coerent. Deasupra tuturor acestor frământări, veghează cu mare grijă mama Rusie.

Echilibru între portocalii şi albaştri

În Ucraina, după anunţarea rezultatelor finale ale alegerilor parlamentare anticipate organizate duminică, 30 septembrie, Partidul Regiunilor, al premierului prorus Viktor Ianukovici, se situează pe locul întâi în preferinţele alegătorilor ucrainieni, cu 34,2% din sufragiile exprimate. El este urmat de cele două formaţiuni „portocalii“ - Blocul Iuliei Timoşenko, cu 30,8% din opţiuni şi blocul proprezidenţial Ucraina Noastră-Autoapărarea Populară, cu 14,2% din voturi. Cele două formaţiuni prooccidentale au mari şanse de a reveni la guvernare, Iulia Timoşenko, una dintre figurile importante ale revoluţiei „portocalii“ de acum trei ani, afirmând deja că partidul ei şi coaliţia proprezidenţială au împreună suficiente locuri în noul parlament pentru a revendica postul de premier şi pentru a forma un nou guvern liberal.

Calculele arată că formaţiunile portocalii (pro-occidentale) vor avea împreună 230 de mandate în Rada Supremă (parlamentul unicameral de la Kiev), faţă de cele 226 necesare pentru formarea unei coaliţii majoritare.

Iuşcenko propune guvern de uniune

Deşi Iulia Timoşenko se arăta optimistă în formarea unui guvern de dreapta, preşedintele ucrainean Viktor Iuşcenko s-a pronunţat ieri în favoarea unei mari coaliţii între prooccidentali şi proruşi, lucru care i-a luat prin surprindere pe aliaţii săi politici. „Desemnez Partidul Regiunilor (prorus), Blocul Iulia Timoşenko şi Ucraina Noastră (prooccidentali), precum şi alţi câştigători ai alegerilor să înceapă negocierile preliminare pentru formarea unei majorităţi parlamentare şi a unui guvern“, a declarat Iuşcenko într-o declaraţie difuzată de televiziune. „Nu am decât un singur obiectiv: Ucraina trebuie să iasă unită din aceste alegeri“, a adăugat el.

Imediat după acest anunţ, premierul prorus Viktor Ianukovici a salutat propunerea preşedintelui. În aceste condiţii, sunt aşteptate noi săptămâni de negocieri dure între partide şi continuarea perioadei de instabilitate politică la Kiev. La rândul său, Iulia Timoşenko s-a arătat iritată de gestul preşedintelui şi a respins categoric propunerea acestuia. Ea a afirmat că în cazul creării unei coaliţii între Partidul Regiunilor şi Ucraina Noastră, blocul său va rămâne în opoziţie. „Suntem oameni cinstiţi“, a spus Timoşenko, repetând de câteva ori această propoziţie.

Scandal la numărarea voturilor

Primul semn al discordiei din lumea politică ucraineană a apărut chiar din ziua anunţării rezultatelor finale la alegeri. Blocul Iulia Timoşenko a cerut demararea unei anchete referitoare la tentative de falsificare a rezultatelor alegerilor legislative. „Se pare că sunt comise acte ilegale pentru a submina procesul democratic şi a falsifica rezultatele alegerilor“, a declarat liderul acestei formaţiuni. Timoşenko a acuzat întârzierile prea mari în numărarea voturilor, în estul şi sudul ţării, şi o încercare concertată de a îmbunătăţi rezultatele Partidului Regiunilor şi ale Partidului Socialist. Socialiştii au nevoie de trei procente pentru a depăşi pragul electoral şi a intra în Parlament.

George Targamadze şi Levan Tarhnişvili, preşedinţii echipei de observatori din Georgia, au raportat dovezi privind fraudarea alegerilor în oraşul Doneţk, în favoarea Partidului Socialist şi a Partidului Regiunilor. În cadrul unei conferinţe de presă, ei au reclamat folosirea frauduloasă a unor buletine adiţionale, nereguli privind listele de vot şi au oferit informaţii referitoare la persoane care au votat de două ori.

Gazprom avertizează dur Ucraina

Aşa cum a dat foarte clar de înţeles şi în trecut, Rusia nu are de gând să privească de pe margine desfăşurarea evenimentelor din Ucraina. Astfel, miercuri, gigantul Gazprom a cerut autorităţilor de la Kiev să îşi plătească datoriile de 1,3 miliarde de dolari până la sfârşitul lunii. Reprezentanţii companiei ruseşti au anunţat că vor întrerupe furnizarea de gaze naturale către Ucraina dacă aceastas nu va plăti până la sfârşitul lunii datoria. Partidele ucrainene vor trebui deci să ţină cont de apropierea iernii şi de facturile pe care le vor plăti oamenii de rând, dacă nu vor ajunge la o formulă de Executiv care să mulţumească Moscova.

Anul trecut, autorităţile de la Kiev au fost obligate să accepte o majorare a preţului la gaze după ce Gazprom a întrerupt furnizarea pentru o scurtă perioadă de timp. În luna august, Gazprom a ameninţat şi că va reduce la jumătate cantitatea de gaze furnizate Belarusului, dacă acesta nu va plăti o datorie de 500 de milioane de dolari. Firma rusească a renunţat apoi la o asemenea măsură pentru că autorităţile din Belarus au plătit o primă tranşă din suma datorată. Poziţii de forţă adoptate de Gazprom îngrijorează şi Uniunea Europeană, în condiţiile în care circa 80% din gazele ruseşti exportate în direcţia UE tranzitează Ucraina.

Kievul caută de zor bani

Somat de creditorii ruşi, guvernul ucrainean s-a obligat ieri să supervizeze achitarea datoriei operatorilor ucraineni de gaze faţă de compania rusă Gazprom în valoare de 1,3 miliarde de dolari până la 1 noiembrie. Anunţul a fost făcut la finalul negocierilor purtate ieri la Moscova, la sediul gigantului rus din domeniul gazelor naturale, între directorul concernului rus, Aleksei Miller, şi ministrul ucrainean al energiei, Iuri Boiko.

Anul acesta, Ucraina primeşte gaze naturale la un preţ de 130 de dolari mia de metri cubi, dar ambasadorul rus de la Kiev, Viktor Cernomârdin, a spus încă din timpul campaniei electorale că un rezultat nemulţumitor în alegeri va duce automat la o creştere semnificativă a facturii la gaz pentru ucraineni.

Pro sau contra Rusiei

Presa de la Moscova comentează cu interes jocul de putere din Ucraina. Cotidianul „Kommersant“ este de părere că, dacă forţele portocalii şi blocul Litvin vor forma majoritatea parlamentară, noul cabinet de la Kiev ar putea adopta o poziţie fermă de „îndepărtare de Rusia“. Totuşi, ziarul remarcă şi faptul că actualul guvern al Ucrainei, condus de Viktor Ianukovici, poate fi numit cu greu unul „pro-rus“, iar acesta pare să se distanţeze încetul cu încetul de Moscova, de o asemenea manieră încât impozantul vecin din est al Ucrainei să nu fie deranjat de această atitudine.

Dacă, în cele din urmă, o astfel de coaliţie de guvernământ se va forma, liderii acesteia vor face tot ce le stă în putinţă pentru ca Ucraina să intre în Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) înaintea Rusiei. De asemenea, este de aşteptat că Ucraina va încerca să facă progrese pe drumul său către integrarea în NATO.