Alimentele nesănătoase ne îngraşă copiii

Copii cu forme tot mai rotunjite, pentru care mâncatul unei pizza sau al unui hamburger s-a transformat într-un soi de pasiune, devenind un flash care revine la tot pasul. Cel mai grav este însă faptul că, după o porţie de cartofi prăjiţi şi două pahare cu băutură carbogazoasă închisă la culoare, copiii, de la cei mai mici de 2-3, 5 sau 9 ani, până la cei mai mari, de 15 până la 18 ani,

nu fac nici un fel de mişcare, iar o parte din părinţi îi încurajează pe principiul că „mâncarea trebuie să se aşeze“. Produsele considerate nesănătoase sunt consumate de copii şi pentru că aceştia le „văd“ în curtea vecinului, adică în farfuria părinţilor, a vecinilor sau a colegilor de şcoală. Aşadar, imaginea a ceea ce se mănâncă în casă, ce se consumă de către modelele lor, îi determină pe copii să aleagă între a mânca un măr sau a mânca o pungă de bomboane: niciodată un copil mic nu va cere să consume un măr, dacă părintele său va fi văzut mâncând alune prăjite cu sare sau snaksuri, totul ţinând astfel de educaţie.

Susţinute şi de statisticile extreme care ne arată că nu mai puţin de 22 de milioane de copii europeni sunt obezi sau supraponderali, cifrele crescând rapid de la un an la altul, o mână de parlamentari români au venit cu o soluţie, îmbrăţişată şi de Ministerul Sănătăţii, de a interzice alimentele nesănătoase prezente în perimetrul şcolilor, buticurile de aici având de ales în a aduce spre consumul micuţilor legume, fructe şi alimente sănătoase şi în a dispărea de pe piaţă. Ministerul Sănătăţii Publice a publicat o listă a alimentelor ce vor fi interzise în şcoli în baza unui proiect de lege ce ar putea intra în vigoare încă de la startul anului şcolar 2008–2009.

Prăjiturile, bomboanele, acadelele, pizza, hamburgerii, cartofii prăjiţi, maioneza, mezelurile grase, cipsurile, snaksurile, alunele sărate, covrigeii săraţi, orice tip de băuturi răcoritoare, cu excepţia apei potabile îmbuteliate sau a apei minerale îmbuteliate, orice tip de aliment care, prin conţinut, aduce un aport de calorii de peste 300 kcal pe unitate de vânzare - sunt exemple de alimente nerecomandate copiilor, potrivit proiectului de Ordin privind aprobarea listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor şi a principiilor care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi.

Se cere educaţie şi sport

Încă de la publicarea listei a apărut o serie de disensiuni şi nemulţumiri, preşedintele patronatului Romalimenta, Sorin Minea, dar şi reprezentanţi ai Institutului de Cercetări Alimentare având mai mute obiecţii de adus la textul de lege considerat „incomplet“. Astfel, în opinia lui Minea, ministerul ar trebui să completeze lista respectivă cu una care să conţină produsele recomandate, iar copiii ar trebui să participe la ore de educaţie alimentară în care să li se explice „de ce nu este sănătos să mănânce anumite alimente“.

„Nu este vorba despre alimente toxice“, a explicat unul dintre iniţiatorii Legii 123/2008, parlamentarul Sorin Paveliu, „ci despre un gest de educaţie, de a interzice în şcoli un grup de alimente care pot avea efecte nefaste asupra sănătăţii copiilor“, în condiţiile în care 25% dintre copiii români sunt supraponderali sau obezi, iar anual rata acestora creşte cu 9-10%. „Fast food înseamnă mai mult decât hamburger, înseamnă şi o salată cu maioneză, nerecomandată unui copil, dar o salata simplă ar fi potrivită“, arată Minea, care a mai spus că este esenţial şi modul în care este consumat un hamburger. „Un hamburger, care în esenţă e o chiftea din carne de vită, ce conţine în jur de 5% grăsime, nu ar avea de ce să fie nesănătos, în condiţiile în care, potrivit normelor europene, cu acest conţinut de grăsime ar fi considerat un produs light. Însă combinat cu maioneză şi „o tonă de ketchup“, cu multă pâine, el devine nesănătos pentru copii, mai ales dacă şi cantitatea consumată e semnificativă“, a mai susţinut preşedintele patronatului Romalimenta. Legea ar trebui completată şi ar trebui să prevadă existenţa unor cantine în şcoli, unde să se poată mânca sănătos, existenţa unor ore de educaţie alimentară în programul de învăţământ. Campania de educare ar trebui însă să înceapă de la părinţi, aceştia având un cuvânt primordial de spus când vine vorba de educaţia copilului acasă.

Măsuri radicale în Anglia

Măsura de interzicere a alimentelor considerate nesănătoase nu a fost descoperită de români; în 2006, guvernul britanic a introdus meniurile sănătoase în şcoli, interzicând mâncarea de tip „fast food“ sau „junk food“. Astfel, la doi ani după luarea unei astfel de măsuri radicale, numărul copiilor din clasele primare din Anglia care mănâncă prânzul la şcoală a crescut cu 2% faţă de anul trecut, ajungând la 43,6%. Iniţiativa guvernului britanic de a interzice mâncarea de tip „junk food“ şi de a servi meniuri sănătoase în şcoli în 2006 a fost intens susţinută în emisiunile sale şi de celebrul bucătar Jamie Oliver. „Am crezut că va dura 10 ani până vom vedea vreo schimbare, dar se pare că schimbarea s-a produs deja, cel puţin în cazul şcolilor primare. Faptul că s-a întâmplat în doar trei ani e o realizare fantastică“, a declarat Jamie Oliver pentru SkyNews.

Obezitatea, o „epidemie mondială“

Sportul ocupă un loc central în cadrul strategiei europene de combatere a obezităţii, acest fenomen care a luat proporţiile unei epidemii atât în Europa, cât şi în întreaga lume. Obezitatea este asociată unui mare număr de probleme de sănătate, printre care diabetul, bolile cardiovasculare şi anumite tipuri de cancer. Obiceiurile alimentare nesănătoase şi lipsa activităţii fizice sunt principalele cauze care o generează.

În medie, europenii petrec zilnic şase ore pe scaun – de obicei, în faţa calculatorului sau a televizorului. Sub o treime din populaţia adultă practică exerciţii fizice în mod regulat şi intensiv, iar peste o jumătate afirmă că nu ar avea timp pentru mai mult sport.

Creşterea în greutate constituie o problemă nu doar în ţările dezvoltate, ci şi în multe din cele aflate în curs de dezvoltare. OMS vorbeşte, în acest sens, despre o „epidemie mondială“.

8 milioane de români au probleme cu greutatea

Europa se confruntă cu tot mai multe cazuri de obezitate, în special în rândul copiilor din cauza alimentaţiei şi a stilului de viaţă. În prezent, există 22 de milioane de copii obezi sau supraponderali, iar cifrele cresc rapid de la un an la altul. Copiii obezi sunt viitori adulţi obezi, riscurile privind sănătatea fiind foarte mari: o mai mare incidenţă a cancerului, afecţiuni cardiovasculare şi depresie. Situaţia din prezent indică faptul că în jur de 20.000 de copii obezi sunt diabetici, milioane riscă să dezvolte boli de inimă, iar peste 1,4 milioane ar putea să sufere de boli de ficat.

Specialiştii susţin că principalele cauze ale fenomenului sunt alimentaţia fără legume şi lipsa de mişcare, copii şi tinerii preferând să-şi potolească foamea cu ajutorul produselor gata preparate, în special pizza congelată. Cei mai afectaţi europeni sunt britanicii şi polonezii, însă nici în rândul românilor situaţia nu este mai îmbucurătoare. Unele estimări (statistici oficiale nu au fost date publicităţii) arată că peste 8 milioane de români adulţi au probleme cu greutatea corporală, 4,5 milioane fiind deja obezi.

▲ Lista alimentelor periculoase făcută publică de Ministerul Sănătăţii

Alimente cu conţinut mare de zahăr (peste 15 g zahar/100g produs): prăjituri, bomboane, acadele, alte produse similare.

Alimente cu conţinut mare de grăsimi: hamburgeri, pizza, produse tip patiserie, cartofi prăjiţi, alte alimente preparate prin prăjire, maioneze, mezeluri grase. Alimente cu conţinut mare de sare: chips-uri, biscuiţi săraţi, covrigei, sticks-uri sărate, snacks-uri, alune sărate, seminţe sărate. Băuturi răcoritoare: Orice tip de băuturi răcoritoare, cu excepţia apei potabile îmbuteliate sau a apei minerale îmbuteliate. Alimente cu conţinut ridicat de calorii pe unitatea de vânzare: orice tip de aliment care, prin conţinut, aduce un aport de calorii de peste 300 kcal pe unitate de vânzare. Alimente neambalate: alimente vrac, sandvişuri neambalate. În incinta şcolilor se va vinde numai apă potabilă sau minerală îmbuteliată, pentru a crea copiilor deprinderea de a o bea.

▲ Campanie de promovare a sportului

Comisia Europeană doreşte ca administraţiile publice să promoveze nu doar spiritul de competiţie asociat sportului, ci şi beneficiile pentru sănătate, în opinia forului European, obiectivul nefiind acela de a câştiga medalii de aur, asemenea sportivilor olimpici, ci să ne prelungim viaţa. Anul trecut, Comisia Europeană şi UEFA au lansat o campanie TV de promovare a activităţii fizice, în cadrul acesteia fiind difuzat un clip în care o echipă de bărbaţi corpolenţi încercau să joace fotbal din fotolii. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă ca adulţii să facă cel puţin 30 de minute de exerciţii fizice pe zi, iar copiii - cel puţin 60 de minute.