Americanii îşi aleg preşedintele

▲ Identitatea celui de-al 44-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii (SUA), supranumit „liderul lumii noi“, şi cea mai importantă persoană de pe Planetă va fi în sfârşit cunoscută, după aproape un an de campanie electorală, ocazie cu care s-au cheltuit sume enorme în publicitatea difuzată la televiziuni, organizarea de mitinguri uriaşe pentru atragerea nehotărâţilor şi dezbateri electorale televizate ▲ Barack Hussein Obama sau John McCain, două nume pentru Casa Albă: un democrat şi un republican, un adept al schimbării şi un erou al războiului din Vietnam, un tânăr negru şi un conservator trecut de 70 de ani ▲

Războiul alegerilor prezidenţiale din Statele Unite ale Americii nu se dă doar la nivelul ideologiilor politice, între un republican - John McCain şi un democrat - Barack Hussein Obama. Lupta electorală al cărei punct culminant va fi marţi, 4 noiembrie, se va da şi la nivelul generaţiilor, între alegătorii tineri, de până în 50 de ani, a căror optică, din acest punct de vedere, se apropie de cea a lui Obama (47 de ani), respectiv a generaţiei mult mai înaintate în vârstă, de peste 50 de ani, care susţine ideile candidatului republican de 72 de ani. Bătălia electorală se va da şi între culturi, candidatul Barack Obama ar putea face istorie, devenind primul preşedinte american de culoare din întreaga existenţă a SUA.

Suplimentar, americanii ar alege un preşedinte al cărui al doilea nume, Hussein, nu are conotaţii tocmai fericite în conştiinţa poporului american, mai ales în contextul luptei împotriva terorismului şi duşmanilor nenumăraţi care poartă acest nume.

Tuturor acestor considerente le sunt adăugate altele, precum atitudinea războinică a republicanilor, taxată de americanii de rând, pentru care fondurile nesfârşite băgate în războaiele iniţiate de SUA şi jertfele umane reprezintă un tribut mult prea mare. Tabloul este completat de ideea de schimbare promovată de senatorul de culoare Obama şi de criza financiară care, pornită din neglijenţa şi lăcomia bancherilor americani, a cuprins întreaga lume.

Mass-media americană îl vrea pe Obama

Spre deosebire de modul în care funcţionează campania electorală în ţara noastră sau chiar în spaţiul european, poziţionarea mass-mediei de o parte sau de alta este una foarte transparentă. Astfel, „The New York Times“, una dintre cele mai respectate publicaţii din Statele Unite ale Americii, şi-a afirmat săptămâna trecută sprijinul pentru candidatul democrat la Casa Albă, Barack Obama, apreciind că „Statele Unite ale Americii sunt ruinate şi se se află în derivă după opt ani de proastă conducere din partea preşedintelui George W. Bush (n.r.: republican)“, într-un editorial intitulat „Barack Obama pentru preşedinţie“. „Hiperbolele sunt frecvente la fiecare alegeri, dar, în acest an, în viitor, este chiar viitorul naţiunii noastre“, a continuat cotidianul newyorkez. „Alegerea unui nou preşedinte este uşoară. După aproximativ doi ani de campanie epuizantă şi dură, senatorul de Illinois, Barack Obama, a demonstrat că este alegerea bună pentru a deveni cel de-al 44-lea preşedinte al SUA“, a scris cotidianul care, iniţial, a preferat-o pe senatoarea Hillary Clinton pentru învestitura democrată. Cotidianul, care l-a susţinut pe John McCain pentru primarele republicane, nu şi-a ascuns dezamăgirea cu privire la modul în care candidatul republican şi-a condus campania. „El a condus o campanie de divizare partizană, de luptă între clase, ce a avut uneori o tentă rasistă“, a notat jurnalul, cu regret. „The New York Times“ a criticat în special decizia senatorului McCain de a o alege drept colistieră a sa pe Sarah Palin, „care nu este aptă să ocupe funcţia de vicepreşedinte“, potrivit celui mai mare ziar metropolitan din SUA.

Barack Obama a mai primit în aceste ultime săptămâni de campanie sprijinul altor prestigioase cotidiene americane, între care „Washington Post“, „Los Angeles Times“, „Boston Globe“ şi „Chicago Tribune“, notează AFP.

Pe cine preferă europenii

Majoritatea europenilor, în special francezii şi germanii, îl preferă pe democratul Barack Obama la preşedinţia SUA, relevă un sondaj difuzat de canalul de televiziune France 24 şi de cotidianul anglofon „International Herald Tribune“. Potrivit acestui sondaj on-line, realizat pe un eşantion de 6.000 de persoane la începutul lunii octombrie, de institutul Harris Interactive, în cinci ţări europene, 78% dintre francezii intervievaţi, 72% dintre germani, 68% dintre spanioli, 66% dintre italieni şi 48% dintre britanici „ar dori să-l vadă ales“ pe candidatul democrat la preşedinţia americană. Republicanul John McCain primeşte sufragii doar din partea a 1% dintre francezii intervievaţi, 5% dintre germani şi 8% dintre spanioli. „Preferinţa foarte clară“ pentru candidatul democrat se explică în special „prin personalitatea acestuia, prin valorile pe care le încarnează şi prin capacitatea sa de ruptură de politica americană actuală“, observă France 24. Pentru europeni, „găsirea unei soluţii pozitive în Afganistan şi în Irak rămâne dosarul prioritar“, subliniază canalul francez. Dacă Barack Obama este, în opinia europenilor, persoana cea mai aptă să trateze aceste dosare, precum şi cel al crizei economice şi cel al încălzirii climatice, „John McCain beneficiază totuşi de o credibilitate mai mare în problemele legate de securitate şi de lupta împotriva terorismului“, conchide France 24.

▲ Preşedintele SUA, ales de 538 de electori

Şeful statului american ocupă, simultan, funcţiile de preşedintele şi de şef al guvernului Statelor Unite ale Americii, fiind, de asemenea, şi comandantul suprem al forţelor armate. Considerată cea mai puternică persoană a lumii, „liderul lumii libere“ face jocurile şi în interiorul celor mai puternice organizaţii politico-militare din lume: NATO şi ONU.

Actualul preşedinte al SUA, George W. Bush, este al 43-lea preşedinte american, cel de-al doilea mandat încheindu-se la îceputul anului 2009.

Alegerile prezidenţiale din SUA se vor desfăşura marţi, 4 noiembrie 2008.

Potrivit sistemului electoral de peste Ocean, poate cel mai complex din lume, se organizează iniţial cursa primarelor, derulată pe o perioadă de mai bine jumătate de an, timp în care în fiecare stat american se desemnează viitorul candidat al unuia dintre cele două partide: Republican şi Conservator. Urmează o campanie electorală cu doi protagonişti care îşi prezintă platformele-program, participă la dezbateri directe şi îşi desemnează vicepreşedintele, iniţiind, totodată, şi campanii ample pentru atragerea nehotărâţilor. Punctul culminant este atins, întotdeauna, în ziua de marţi a primei săptămâni din luna noiembrie, când preşedintele american este ales de un Colegiu Electoral, alcătuit din 538 de electori.

Pentru a „se muta“ la Casa Albă, preşedintele are nevoie de 270 de voturi în Colegiul Electoral, în caz contrar, preşedintele va fi ales de Camera Reprezentanţilor, prin votul statelor. Acesta va depune jurământul şi îşi va începe mandatul pe data de 20 ianuarie 2009.