Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Analiştii prevăd o nouă criză
▲ Analiştii economici sunt de părere că economia mondială este pe calea cea bună, existând şanse de revenire foarte curând, însă deja se prevede o nouă criză după ce va trece aceasta ▲ În timp ce Europa Occidentală şi-a revenit în al doilea trimestru, majoritatea ţărilor Europei de Est, cu excepţia Poloniei, au înregistrat o scădere a produsului lor intern brut (PIB) ▲
Economia mondială pare să iasă încet din recesiunea în care a fost adusă de criza creditelor ipotecare cu grad de risc ridicat, însă unii experţi estimează deja că revenirea activităţii ar putea fi urmată de o prăbuşire puternică, conform scenariului pesimist al recesiunii în două etape. Această previziune sumbră a fost întocmită în principal de economistul american Nouriel Roubini, profesor la Universitatea din New York, cel dintâi care a anunţat criza creditelor din Statele Unite, ce a degenerat într-o criză mondială. Într-un forum recent, acesta a estimat că riscul unei crize în formă de „W“ este mare. Odată trecute efectele benefice ale planurilor de relansare, a explicat acesta, statele nu vor avea altă soluţie decât să încetinească revenirea, limitând cheltuielile publice sau permiţând adâncirea deficitelor. Roubini mai prevede o creştere a preţurilor la petrol, ceea ce va afecta activitatea economică. În concluzie, revenirea va fi inconsistentă şi o nouă prăbuşire inevitabilă. Recesiunea în formă de „W“ are urmări sumbre. În 1937, în timp ce Statele Unite îşi reveneau după marea criză din 1929 şi înregistrau din nou creştere, banca centrală americană, Federal Reserve, a tăiat liniile de creditare, temându-se de accelerarea inflaţiei, provocând o recădere a Produsului Intern Brut (PIB) cu 3,4%. „O dublă cădere ar provoca o scădere brutală a activităţii şi ar putea duce la o reluare a protecţionismului de către state, ce se vor confrunta cu puternice presiuni sociale interioare“, a declarat Eswar Prasad, profesor în cadrul universităţii din Cornell. Opiniile despre credibilitatea scenariului sunt împărţite în rândul economiştilor consultaţi de AFP. Philippe Chalmin, specialist în materii prime în cadrul Universităţii Dauphine, dion Paris, este categoric: nu crede „deloc“ în acest scenariu şi consideră că ipoteza scumpirii barilului de petrol este fantezistă. În schimb, Daniel Gros, din cadrul Centrului pentru Studii Politice Europene (CEPS), consideră problema prematură. „Înainte de a vorbi despre o nouă prăbuşire, ar trebui să ajungem la revenire“, a spus acesta, subliniind că până în prezent numai câteva economii au ieşit din recesiune. În general, experţii sunt de acord că economia mondială nu va fi imună unui nou val. Europa de Est se afundă tot mai tare în criză În timp ce Europa Occidentală şi-a revenit în al doilea trimestru, majoritatea ţărilor Europei de Est, cu excepţia Poloniei, au înregistrat o scădere a Produsului lor Intern Brut (PIB), menţionează cotidianul francez „Le Figaro“, în ediţia sa de marţi. Cea mai proastă performanţă aparţine ţărilor baltice, care afişează scăderi în jur de 20%. Lituania bate toate recordurile din Uniunea Europeană, cu o creştere negativă de 22,4%, după ce activitatea s-a redus cu 13,3% în cursul primelor trei luni, continuă ziarul francez. Situaţia continuă să contrasteze foarte mult de la o ţară la alta, Polonia făcând excepţie datorită bunei ţinute a pieţei sale interne puternice, cu 38 de milioane de locuitori. Şi aceasta în ciuda unei creşteri a şomajului care a atins 10% în câteva luni. „Ritmul consumului privat şi al creditului a încetinit mai puţin decât în alte ţări, dar Polonia este în acelaşi timp mai puţin dependentă de comerţul exterior“, consideră Juan Carlos Rodado, economist la Natixis (bancă franceză de finanţare şi investiţii, n.red.). În schimb, Republica Cehă şi Slovacia, a căror sănătate economică depinde mult de exporturi care reprezentau, în 2008, respectiv 77 şi 82% din PIB-ul lor, ar putea să ridice capul mai repede, în urma unei ameliorări în Europa Occidentală, în Germania mai ales. Aceste două ţări foarte industrializate au profitat, între altele, de primele de casare introduse pretutindeni în Europa.