Anul agricol 2022/2023 va sta sub semnul incertitudinii

Deoarece agricultura autohtonă depinde mult de vreme, dar și de mediul politic sau de lanțurile de aprovizionare, anul agricol 2022/2023 va sta sub semnul hazardului, susține reprezentantul Asociaţiei Fermierilor din România (AFR). Vitale pentru agricultură vor fi cele aproape 16 miliarde de euro care sunt alocate României, până în 2027, prin Planul Naţional Strategic.

Anul agricol care s-a încheiat a fost dificil din cauza secetei pedologice, crizei energetice sau lipsei inputurilor din agricultură, iar producătorii se tem că actualul sezon agricol va fi la fel de nesigur.

„Dacă, în general, anii agricoli erau caracterizaţi de predictibilitate în ceea ce priveşte volumul recoltei, nivelul costurilor logistice şi condiţiile meteorologice la nivel local, anul agricol 2022/2023 stă sub semnul hazardului, dacă nu se va ţine cont de mediul extrem de volatil”, a declarat recent, potrivit Agerpres, Daniel Botănoiu, reprezentantul AFR. 

El a spus că factorii de care depinde agricultura românească sunt cererea şi oferta, vremea, mediul politic şi logistica. 

„În anul agricol 2022/2023, cererea şi oferta vor balansa negativ în dreptul ofertei. Nevoia de materie primă din zonele cu risc ridicat în asigurarea hranei va creşte şi, dacă potenţialul de producţie internă nu se va corela cu necesarul de consum, efectele inflaţiei se vor resimţi accentuat. Tendinţa inflaţionistă a costurilor de înfiinţare a unei culturi rămâne de actualitate”, a punctat Botănoiu. În opinia sa, costul ridicat al îngrăşămintelor va face ca preţurile alimentelor să continue să crească şi în 2023. 

Pe de altă parte, Ministerul Agriculturii se grăbește, în acest an, să înceapă implementarea Planului Naţional Strategic (PNS) 2023-2027, un document de 1.900 de pagini, la care s-a lucrat 19 luni, prin care vor fi alocate fonduri europene de 15,83 miliarde de euro, care vor merge către fermieri şi spaţiul rural, din care 9,78 miliarde de euro pe Pilonul I - Plăţi directe şi intervenţii sectoriale, iar 5,87 miliarde de euro pe Pilonul II - Dezvoltare rurală. 

„Estimăm un impact bugetar de circa 10 miliarde de euro din Fondul European de Garantare Agricolă alocate intervenţiilor pentru plăţi directe şi intervenţii sectoriale, sume pe care le pot accesa aproximativ 800.000 de fermieri”, a declarat ministrul Petre Daea, potrivit căruia depunerea cererilor de plată va începe la 1 martie 2023.

De asemenea, în ședința de Guvern din 28 decembrie 2022, mult mai repede decât în anii anteriori, a fost aprobat Programul Tomata. Cuantumul ajutorului va fi de 3.000 de euro/1.000 mp/beneficiar, cererile se vor depune până cel târziu la 1 aprilie 2023, iar valorificarea producţiei se va face până la 30 iunie 2023, inclusiv. (C. Z.)