Apicultorii cer mai multă susținere din partea autorităţilor

La o întâlnire cu ministrul agriculturii, crescătorii de albine au atenţionat asupra problemelor cu care se confruntă, începând cu faptul că apicultura nu este subvenţionată decât prin Programul Naţional Apicol, cu necesitatea protejării mierii autohtone şi până la lipsa de perspectivă a programului „Mierea în şcoli”, pentru care Ministerul Finanţelor nu a identificat sursele financiare necesare.

Conducerea Asociaţiei Crescătorilor de Albine din Caraş-Severin a făcut o serie de solicitări către Ministerul Agriculturii, de la subvenţionarea familiilor de albine până la protejarea rasei autohtone, având în vedere problemele cu care se confruntă apicultorii, dar şi pentru că Politica Agricolă Comună se va schimba după 2020.

Solicitările au fost prezentate ministrului Daea la întâlnirea pe care a avut-o recent cu conducerea asociaţiei şi au fost depuse, săptămâna trecută, la sediul ministerului, relatează Agerpres.
„Sunt multe probleme în apicultură şi sunt multe propuneri făcute, printre care se află subvenţia pe familia de albine, având în vedere că apicultura nu este subvenţionată, iar familiile de albine nu primesc subvenţii decât prin Programul Naţional Apicol (PNA). Prin acest program, dacă facem un calcul raportat la numărul de familii de albine, în jur de 1,5 milioane, care sunt înscrise în România, ar reveni pe familie 4,60 euro. Aceasta nu ar fi o problemă, dacă cei 4 euro ar ajunge la fiecare familie de albine. După datele statistice pe care le avem, însă, cu apicultorii care au accesat PNA, reiese că sub 20% din familiile de albine sunt subvenţionate prin Programul Naţional Apicol”, a declarat Ida Şuta, vicepreşedinta Asociaţiei Crescătorilor de Albine din Caraş-Severin.

Suma estimată a fi alocată în perioada 2017-2019 prin PNA este de peste 7 milioane de euro pe an, respectiv 21 milioane de euro pe trei ani.

Referitor la Politica Agricolă Comună de după 2020, Ida Şuta, membru în Comitetul director al asociaţiei la nivel naţional, afirmă că aceasta pune un mare accent pe mediu şi pe biodiversitate, ceea ce impune o mai mare grijă şi atenţie cu privire la tot ceea ce înseamnă stropiri, pesticide şi tratamente fitosanitare ale florei. Asociaţia solicită, totodată, să se încurajeze cultivarea soiurilor autohtone, pentru că s-au importat soiuri cu autopolenizare, la care albina nu mai are ce să caute.

„Sunt câteva ţări care şi-au distrus rasele autohtone, precum Franţa, Italia, Germania, care acum fac eforturi deosebit de mari pentru a reveni la rasa lor autohtonă. La aceeaşi presiune este supusă acum şi România. Se importă material biologic, se importă hibrizi care o diluează”, a arătat Ida Şuta.

O altă problemă foarte importantă o reprezintă cupajarea mierii care afectează mierea autohtonă.

„Importurile sunt libere, dar cupajarea mierii este o mare problemă, deoarece se distruge mierea autohtonă. Se importă miere din China şi din alte ţări, se procesează şi se pune în borcane pe care noi le găsim pe rafturile magazinelor ca miere UE sau non-UE. Chiar dacă se importă, pe borcan trebuie să se specifice exact ţara de provenienţă a mierii, pentru ca toţi consumatorii să ştie exact din ce ţară vine”, susţine vicepreşedinta asociaţiei.

În ceea ce priveşte programul „Mierea în şcoli”, propus în Parlament, Ida Şuta afirmă că s-a găsit sprijin până s-a ajuns la Ministerul Finanţelor, care susţine că nu a identificat sursele financiare necesare. Aşadar, deşi apicultorii au sperat mult în acest program, probabil că nu va fi implementat nici în 2018.

România produce, în medie, 22.000-24.000 tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, şi deţine un efectiv de 1,47 milioane de familii de albine. La nivel naţional sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori.