Apicultorii, mulţumiţi de producţia de miere din acest an

▲ Faţă de anul 2008, producţia de miere din acest an îi mulţumeşte pe cei mai mulţi dintre crescătorii de albine ▲ În medie, apicultorii au obţinut 14-15 kilograme de miere pe familia de albine, cele mai mari producţii de miere obţinându-se, de regulă, în judeţele Brăila, Caraş-Severin, Mureş, Sibiu şi Vâlcea ▲ Consumul de miere în ţara noastră este de 150-200 de grame de miere/locuitor/an, de 10 ori mai mic decât în ţările nordice, unde se consumă două kilograme pe locuitor pe an, dar în creştere faţă de ultimii ani, când consumul nu depăşea 80-100 de grame, anual, pe locuitor ▲

În România, într-un an normal, fără probleme meteorologice, sunt realizate în jur de 20.000 de tone de miere, potrivit Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACAR). Cea mai mare pondere este deţinută de mierea polifloră, în proporţie de 50%, urmată de mierea de salcâm - 35% şi de cea obţinută din tei, cu o pondere de 15%. Cele mai mari producţii de miere se obţin în judeţele Brăila, Caraş-Severin, Mureş, Sibiu şi Vâlcea. Numărul total de familii de albine a depăşit un milion, la nivel naţional fiind înregistraţi circa 40.000 de apicultori.

În ceea ce priveşte exporturile, cantitatea de miere românească trimisă peste hotare, în special în ţările Uniunii Europene, în primele patru luni ale acestui an, se ridică la 1.898,1 tone, în creştere cu aproape 82% faţă de perioada similară din 2008, încasările depăşind 5,132 milioane de euro. În aceeaşi perioadă din 2008, exporturile de miere au totalizat 1.043,4 tone şi au adus circa 2,168 milioane de euro.

În ceea ce priveşte consumul de miere în ţara noastră, acesta este de 150-200 de grame de miere/locuitor/an, de 10 ori mai mic decât în ţările nordice, unde se consumă două kilograme pe locuitor pe an, dar în creştere faţă de ultimii ani, când consumul nu depăşea 80-100 de grame anual pe locuitor.

Conform datelor furnizate de asociaţiile de profil, România a obţinut în 2007 şi 2008 cele mai slabe producţii de miere din ultimii 20 de ani, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile. Într-un an normal, producţia de miere se situează între 15.000- 20.000 de tone. În 2008, producţia nu a depăşit 10.000 de tone de miere, iar în 2007 - în jur de 11.000 de tone, la jumătate faţă de statisticile Ministerului Agriculturii, în care se estimau 21.000 de tone, şi sub datele prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS), de 16.000 de tone.

2009, un an mulţumitor pentru crescătorii de albine

Potrivit datelor centralizate la nivelul judeţului Brăila, la culesul principal de floarea-soarelui, apicultorii au obţinut o producţie medie de 14-15 kilograme de miere pe familia de albine, faţă de media de miere marfă de 40 de kilograme pe stup, obţinută în alţi ani.

În ceea ce priveşte mierea de salcâm, în 2009 s-a obţinut o producţie medie de 6-7 kilograme pe familia de albine, iar la rapiţă - de 7-8 kilograme de miere pe familie.

O situaţie mult mai bună au raportat apicultorii teleormăneni. Din datele recente, obţinute de la cei aproximativ 2.000 de crescători de albine din judeţ, reiese că, în 2009, producţia de miere a fost de peste 10 kilograme de la o familie de albine, valoare superioară celei consemnate în anii precedenţi.

Şi apicultorii călărăşeni spun că producţia de miere de salcâm şi cea din rapiţă a fost mult mai bună în 2009, comparativ cu anul trecut, producţia medie situându-se între 12 şi 13 kilograme de miere pe familia de albine.

Nu acelaşi lucru pot spune, însă, despre mierea de floarea-soarelui, producţia la acest sortiment fiind, în opinia vicepreşedintelui Asociaţiei Crescătorilor de Albine (ACA) din Călăraşi, Dumitru Ion, una foarte slabă în comparaţie cu anii precedenţi. „Dacă în anii trecuţi obţineam peste 20 de kilograme la familia de albine, acum avem sub 10 kilograme, una dintre cauze fiind şi importurile de soiuri autopolenizatoare cultivate în judeţ şi care au secreţia mică de nectar“, susţine Dumitru Ion.

Apicultorii ialomiţeni susţin însă că 2009 este „unul dintre cei mai proşti ani“ din punctul de vedere al producţiei de miere obţinute.

În opinia preşedintelui Asociaţiei Crescătorilor de Albine (ACA) Ialomiţa, Drăgan Luca, producţia de miere din acest an este mult mai slabă faţă de anii precedenţi, din cauza mai multor factori, printre care şi acela că aproape toţi fermierii nu mai cultivă soiuri româneşti, cum se întâmpla în alţi ani, ci hibrizi din afara ţării.

În acest context, la culesul principal la floarea-soarelui, apicultorii au obţinut o producţie medie de cel mult 15 kilograme de miere pe familia de albine, faţă de 40-50 de kilograme în alţi ani, sau chiar 80-90 de kilograme de la o familie de albine puternică.

În ceea ce priveşte mierea de salcâm, anul acesta s-a obţinut o producţie medie de 8-10 kilograme pe familia de albine, iar la rapiţă - 8 kilograme de miere pe familie. Pe lângă faptul că se cultivă soiuri străine care scad producţia de miere, apicultorii reclamă probleme legate de poluare, dar şi de fenomenul de depopulare a familiilor de albine.

Dezvoltarea stupinelor cu fonduri de la UE

La ora actuală, în judeţul Teleorman, 140 de apicultori din judeţ au depus cereri de finanţare de la Uniunea Europeană, în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, pentru dotări noi şi moderne ale crescătoriilor, la nivelul normelor europene. Prin acest program, timp de cinci ani, beneficiarii vor primi câte 1.500 de euro, cu condiţia sporirii producţiei obţinute.

Pentru anul 2009, contribuţia financiară a Comisiei Europene pentru acest sector este de 1,966 milioane de euro, iar valoarea sprijinului financiar de la bugetul - de stat de 6,65 milioane de lei.

Acţiunile pentru care se acordă sprijin financiar vizează achiziţionarea de medicamente pentru combaterea varoozei, respectiv pentru cumpărarea de mătci provenite din ferme de elită şi de multiplicare, roiuri la pachet, roiuri pe faguri şi familii de albine. Sumele cheltuite pentru acţiunile incluse în program pot fi decontate integral, mai puţin TVA. Varooza este o boală transmisibilă, cu efecte semnificative asupra comerţului internaţional cu miere şi produse apicole, achiziţionarea de medicamente pentru combaterea acestei boli fiind o măsură sprijinită financiar la nivel european.

Invazia de viespi indică o iarnă geroasă, cu multă zăpadă

Apicultorii din Bistriţa-Năsăud susţin că urmează o iarnă grea, geroasă şi cu multă zăpadă, întrucât vara aceasta au fost mai multe viespi ca de obicei, iar albinele şi-au protejat stupii cu propolis mai devreme, transmite Mediafax.

Un alt semn care indică o iarnă grea ar fi, potrivit apicultorilor, felul în care albinele şi-au depozitat mierea în stupi - sub formă de potcoavă, într-un mod mai puţin obişnuit.

În mod normal, albinele îşi căptuşesc stupii cu propolis în jurul datei de 20 iulie, dar, dacă procesul începe mai repede, este un semn că albinele simt că va fi o iarnă grea şi încearcă să îşi protejeze cât mai bine stupul. „Am constat în stupina proprie, în special la acele familii de albine care provin din zona de munte, că toate au început să propoliseze mult mai devreme şi mai puternic“, a spus Traian Andron, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine Bistriţa-Năsăud.

În ce priveşte viespile, apicultorii spun că, prin tradiţie, verile cu multe viespi sunt urmate de ierni foarte grele. Traian Andron a spus că viespile au fost atât de numeroase vara aceasta fiindcă în primăvară s-au dezvoltat foarte mult puricii de frunze, care reprezintă o sursă bogată de proteine pentru mătcile de viespe.

Preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine Bistriţa-Năsăud îi sfătuieşte pe apicultori să analizeze mierea, ca nu cumva să rămână în faguri miere de mană, fiindcă iarna grea nu permite zboruri de curăţire, să nu lase mai puţin de 18-20 de kilograme de miere în fiecare colonie şi să găurească fagurii la 3-4 centimetri sub rama stupului, prin care albinele, din ghemul de iernare, să se poată deplasa de pe o ramă pe alta, fiindcă, dacă e foarte frig, se termină mierea şi albinele mor de foame, în ciuda faptului că rama vecină este plină de miere.