Aproape 4 milioane de persoane afectate de sărăcie

Sărăcia rămâne una dintre problemele României având în vedere că, potrivit datelor aferente anului 2023 publicate săptămâna trecută de Institutul Naţional de Statistică (INS), 21,1% din populaţie trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul sărăciei relative, în raport cu care o persoană este considerată săracă. Media UE a acestui indicator a fost de 16,2% în 2023, iar cele mai mari rate ale sărăciei relative au fost în Estonia (22,5%), Letonia (22,5%) şi România (21,1%).

În România, în 2023, pragul sărăciei relative, stabilit la 60% din valoarea medianei distribuţiei persoanelor după venituri, a fost de 19.433 de lei/persoană/an (1.641 de lei/lună), potrivit INS. În valori absolute, numărul persoanelor sărace, cu venituri sub pragul menționat, a fost de 3,97 milioane. Cea mai ­înaltă incidenţă a sărăciei s-a ­întâlnit în rândul copiilor (29,6%) şi al celor de 18-24 ani (24%).

„Dacă în anul 2023 nu s-ar fi ­plătit pensiile şi celelalte transfe­ruri sociale, aproape jumătate din ­populaţie (47,1%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative”, notează INS.

În privinţa ratei riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE), aceasta a fost de 32%, corespunzătoare unui număr de şase milioane de persoane. AROPE consideră că o persoană se află în risc de sărăcie dacă nu-și poate permite șase din cele 13 componente esen­țiale pentru un trai decent, precum: capacitatea de a face față cheltuielilor neprevăzute; de a plăti o săptămână de vacanță; de a achita ratele și facturile; de a consuma carne, pește cel puțin o dată la două zile; de a încălzi locuința; de a avea acces la un autoturism; de a-și înlocui hai­nele vechi cu altele noi; de a deține două perechi de încălță­minte etc. (C. Z.)