Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Argumente și contraargumente privind eliminarea facilităților fiscale
Deficitul bugetar riscă să depăşească 6% din PIB la sfârşitul anului, iar în lipsa unor măsuri urgente România va fi „următorul candidat la o asistenţă din partea FMI şi la o eventuală suspendare a fondurilor din partea Comisiei Europene”, a avertizat economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea. Măsurile ar viza, printre altele, eliminarea facilităților fiscale de care se bucură unele categorii salariale. În replică, patronatele din construcții avertizează asupra pericolului creșterii economiei gri și scăderii, astfel, a încasărilor la buget.
Potrivit economistului-şef al BNR, soluţia la problema deficitului o reprezintă, pe termen scurt, revenirea la adevărata cotă unică, „clamată de toţi, dar respectată de prea puţini”. „Din cauza numeroaselor scutiri şi exceptări de la plata taxelor şi impozitelor, România are astăzi un sistem fiscal regresiv, în care cei care câştigă mai mult plătesc la buget mai puţin. Eliminarea acestor scutiri şi exceptări ar putea să aducă peste 2 procente din PIB”, consideră Lazea, într-un articol publicat pe opiniibnr.ro.
Referindu-se la mediul de afaceri beneficiar, el a afirmat că reprezentanții acestuia găsesc „nenumărate motive pentru a prelungi regimul preferenţial de care se bucură”. „Adevărul este că microîntreprinderile beneficiază de un regim preferenţial din 2002, informaticienii din 2004, sectorul hoteluri şi restaurante din 2017, sectorul construcţii din 2019 şi numai agricultura şi industria alimentară din 2022”, a arătat economistul-şef al BNR.
Reprezentanții unuia dintre sectoarele vizate, cel al construcțiilor, au reacționat în fața numeroaselor semnale care indică iminența unor măsuri fiscale și au organizat o conferință de presă pe tema facilităţilor din domeniu.
„Măsurile care sunt gândite acum (de Guvern, n.r.) sunt dezastruoase pentru toţi, nu doar pentru unii, ci pentru toţi care stau în România. Mai mult decât atât, este foarte rău că s-a creat o adversitate faţă de nişte domenii fundamentale: agricultură, construcţii, IT, care au adus un foarte mult plus economiei”, a declarat Cristian Erbaşu, preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC) în conferința de presă.
Acesta a adăugat că, prin eliminarea facilităţilor din domeniu, statul ar putea încasa „ceva mai mult, nu mult mai mult, însă la anul va încasa mai puţin decât încasează acum”, deoarece şantierele se vor restrânge, iar PIB-ul din sector va fi mai scăzut.
Beneficiile fiscale din construcții au fost introduse în 2018 pe o perioadă de 10 ani și constau în scutirea de impozit pe venit și de la plata contribuţiei la sănătate şi contribuţii mai mici la pensii şi muncă, în paralel cu asigurarea unui salariu minim brut de 3.000 de lei. Conform FPSC, după primul an de aplicare, în septembrie 2019, numărul de contracte noi de muncă crescuse cu circa 60.000, iar încasările la buget aferente construcţiilor înregistrau un plus de 12 procente față de anul anterior. (C. Z.)