Armata chineză a zdrobit rezistenţa tibetanilor

▲ După mai multe zile de lupte de stradă, trupele Beijingului au înfrânt revolta tibetanilor ▲ China pretinde că motivele violenţelor sunt banditeşti, nu politice ▲ Franţa nu este de acord cu boicotarea Jocurilor Olimpice, pentru a nu-şi supăra „prietenii chinezi“ ▲

Revolta locuitorilor din Tibet împotriva ocupaţiei chineze este aproape de sfârşit. După intervenţia în forţă a trupelor Beijingului, insurgenţii dau semne că ar abandona lupta. Între timp, propaganda comunistă încearcă să acopere urmele dezastrului de la Lhassa.

Manifestanţii au început să se predea

Autorităţile chineze - care îi somaseră pe manifestanţii tibetani implicaţi în violenţele din Lhassa să se predea până în marţi, la miezul nopţii, au anunţat ieri că 105 protestatari au dat curs invitaţiei. În plus, sute de persoane au fost arestate după tulburările din ultimele zile din Tibet şi din regiunile învecinate, unde trăiesc minorităţi tibetane. În condiţiile unei blocade media, instaurate de China în regiune, organizaţia internaţională Human Rights Watch a exprimat temeri faţă de maltratarea celor arestaţi.

Premierul chinez, Wen Jiabao, a indicat că ziariştii străini vor putea să se ducă în Tibet pentru a constata situaţia după „tulburări“, dar nu a precizat când.

Potrivit unui bilanţ oficial, în cursul manifestaţiilor din Lhassa, vinerea trecută au decedat 13 persoane, în timp ce tibetanii aflaţi în exil vorbesc despre 100 de morţi, ba chiar de sute de victime, nu numai în Tibet, ci şi în celelalte regiuni în care s-au propagat manifestaţiile.

Propaganda chineză intră în acţiune

În vreme ce guvernele străine fac apeluri la încetarea represiunii din Tibet, Beijingul a început un adevărat război de propagandă prin intermediul ziarelor sale. Astfel, oficiosul de limbă engleză „China Daily“ a publicat ieri pretinse mărturii are celor implicaţi în incidente. Doje Cering, un ţăran de 25 de ani din Lhassa, recunoaşte pentru ziarul comunist că a lovit două maşini cu pietre în timpul rebeliunii. El a explicat agenţiei chineze de presă Xinhua că ar fi fost beat când a fost ameninţat de răsculaţi să li se alăture, dacă nu vrea să aibă casa în flăcări. „Apoi i-a urmat pe aceştia orbeşte“, pretinde „China Daily“. Un alt Tibetan, de 53 de ani, este citat că a urmat grosul turbulenţilor şi a produs distrugeri, dar că îi este ruşine de ce a făcut.

La rândul ei, administraţia chineză din Tibet pretinde că răsculaţii „şi-au înţeles greşeala“, iar mulţi dintre ei ar fi returnat banii pe care i-ar fi furat.

Olimpiada, folosită politic

Deşi situaţia rămâne extrem de tensionată în zonă, Beijingul insistă ca Jocurile Olimpice să arate unitatea de nezdruncinat a ţării. „Flacăra olimpică va trece în luna mai prin Tibet, aşa cum este prevăzut, în pofida evenimentelor produse în ultima vreme în regiune“, a declarat ieri vicepreşedintele comitetului de organizare a Olimpiadei, Jiang Xiaoyu. Oficialul chinez a subliniat că urcarea flăcării pe muntele Everest, cel mai înalt din lume, situat la graniţa dintre Tibet şi Nepal, va rămâne punctul culminant al traseului.

Pe de altă parte, ministrul de externe francez, Bernard Kouchner, consideră nerealistă propunerea unui boicot al şefilor de stat asupra ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice. Într-un interviu acordat ieri posturilor RMC şi BFM-TV, Kouchner a afirmat că propunerea „nu este o ideea rea“, dar că i se pare nerealistă. „Ostilitatea faţă de prietenii noştri chinezi nu va aduce beneficii. Să inventăm altceva. Chinezii sunt atenţi ca aceste Jocuri Olimpice să se desfăşoare bine şi cred că vor asculta cu mai multă uşurinţă“, a spus şeful diplomaţiei franceze, îngrijorat că ţara sa şi-ar putea supăra marele partener de afaceri.