Bacalaureatul rămâne în aceeaşi formă

În următorii ani nu vor exista modificări de structură la examenul de bacalaureat, întrucât nu se pot copia, peste noapte, sisteme din alte ţări. „Bacalaureatul trebuie să reflecte o evaluare la sfârşitul unui ciclu, liceul, care să ţină cont de modul în care elevii au învăţat în liceu, şi nu ai cum să ai bacalaureatul într-un fel, dar predarea pe parcursul celor patru ani în alt fel“, a apreciat ministrul educaţiei naţionale, Remus Pricopie.

Pe fondul rezultatelor slabe obţinute în ultimii ani de absolvenţii de liceu la examenul de bacalaureat, s-a tot dezbătut pe tema modului de desfăşurare a examenului de bacalaureat şi a modificărilor privind programa, soluţii precum modificarea de structură a „testului maturităţii“ sau o formulă de tip transdisciplinară nefiind agreate, cel puţin pentru moment, de conducerea Ministerului Educaţiei Naţionale. „Bacalaureatul nu poate fi schimbat, din punctul meu de vedere, de la un an la altul. E obligaţia noastră să anunţăm la începutul ciclului respectiv cum vor termina elevii ciclul acela. De aceea, nu am fost de acord cu ce se propunea prin Legea educaţiei nr. 1/2011, respectiv să se susţină un examen de bacalaureat după o formulă care nu a fost predată în liceu - transdisciplinară - şi după o formulă anunţată într-un timp relativ scurt. Eu cred că, deocamdată, nu avem voie să facem modificări pe bacalaureat“, a declarat Remus Pricopie, citat de Agerpres, precizând totuşi că eventuale modificări de structură nu se pot face în următorii ani, ci eventual pentru anii 2018-2020.

Un răspuns negativ a fost dat de către acesta şi în legătură cu introducerea examenului de bacalaureat care să ofere tipuri diferite de diplome, aşa cum se întâmplă în alte ţări, pentru că „acest lucru nu poate fi copiat pur şi simplu şi introdus în sistemul românesc“. „Există mai multe sisteme de educaţie în Europa. În unele state federale din Europa, poţi avea reguli diferite pentru fiecare stat în parte. Eu cred că sunt foarte importante comparaţiile, dar nu putem să copiem pur şi simplu şi să introducem în sistemul românesc. Atunci când s-a modificat structura liceului de la patru ani la trei ani, s-a spus că în alte state liceul e de trei ani şi funcţionează foarte bine. În România însă este o anumită tradiţie, o anumită abordare şi astfel de schimbări nu le poţi face peste noapte. Acelaşi răspuns îl dau şi în ce priveşte bacalaureatul. Este un examen pe care îl regăsim în multe ţări. Bacalaureatul trebuie să reflecte o evaluare la sfârşitul unui ciclu, liceul, care să ţină cont de modul în care elevii au învăţat în liceu, şi nu ai cum să ai bacalaureatul într-un fel, dar predarea pe parcursul celor patru ani în alt fel“, a declarat ministrul Pricopie.

În opinia acestuia, există o diferenţiere şi în ţara noastră, în sensul că elevul are posibilitatea să-şi aleagă disciplinele la care susţine examenul. Ministrul educaţiei a mai precizat foarte clar că nu va introduce în sistemul de învăţământ românesc nimic nou care să nu fi fost testat înainte, nici chiar noi profiluri de liceu precum „matematică-literatură“ sau „economie-engleză“, care sunt foarte populare în alte ţări. „Acest lucru presupune o schimbare profundă a sistemului, care nu se poate face fără o pregătire serioasă. Atunci când îţi propui o astfel de schimbare, ai nevoie de doi, trei, patru ani de pregătire, inclusiv pilotări şi simulări, să vedem dacă mergem în direcţia bună sau nu. Nu ne putem permite experimente. Eu cred că s-au făcut, în anumite momente, experimente pe sistemul de educaţie, iar eu, cel puţin, cât sunt ministru, nu voi face aşa ceva. Nu voi introduce nimic nou care nu este testat, verificat, gândit foarte serios înainte“, a spus Pricopie. (Oana Nistor)