Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială Ban Ki-moon: „Vom avea de plătit un preţ teribil, dacă nu vom acţiona acum“

Ban Ki-moon: „Vom avea de plătit un preţ teribil, dacă nu vom acţiona acum“

Un articol de: Bogdan Cronţ - 05 Sep, 2009

▲ Încălzirea climei va fi în viitorul apropiat o realitate evidentă, iar omenirea poate încerca doar să o aducă la un nivel suportabil, reducând emisiile de gaze cu efect de seră ▲ Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a lansat, la a treia conferinţă mondială asupra climei, care a avut loc la Geneva, un apel către urgentarea lucrărilor pentru adoptarea unui nou tratat asupra protejării mediului, care să înlocuiască Protocolul de la Kyoto, avertizând asupra posibilului dezastru umanitar şi economic provocat de încălzirea globală ▲

Temperatura Globului va creşte cu câteva grade, orice s-ar face. Specialiştii prezenţi la a treia conferinţă mondială asupra climei, care a avut loc la Geneva, încearcă să caute mijloace de acomodare la noua temperatură a Pământului, informează cotidianul elveţian „Le Temps“. La lucrările conferinţei, desfăşurată la Geneva între 31 august şi 4 septembrie, au participat peste 1.500 de delegaţi, printre care 20 de şefi de stat şi 80 de miniştri, inclusiv reprezentantul României. Printre obiectivele întâlnirii s-a numărat şi crearea unui nou sistem care să îmbunătăţească monitorizarea şi informarea despre transformările climatice în ajutorul tuturor, de la fermieri până la investitorii din domeniul energiei.

Ban Ki-moon: „Ne îndreptăm direct spre abis“

Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a lansat, la conferinţă, un apel către urgentarea lucrărilor pentru adoptarea unui nou tratat asupra protejării mediului, care să înlocuiască Protocolul de la Kyoto, avertizând asupra posibilului dezastru umanitar şi economic provocat de încălzirea globală. „Vom avea de plătit un preţ teribil, dacă nu vom acţiona acum“, a declarat el într-un discurs susţinut cu ocazia conferinţei asupra mediului, organizată la Geneva. „Avem pedala de acceleraţie blocată şi ne îndreptăm direct spre abis“, a mai adăugat înaltul oficial al ONU, care le-a vorbit invitaţilor de călătoria recentă pe care a făcut-o în zona arctică a Norvegiei, unde a putut vedea starea gheţurilor afectate de procesul de încălzire globală.

Noile proiecţii cu privire la nivelul oceanului planetar din secolul viitor variază între 0,5 şi 2 metri, fiind cu mult mai sumbre decât cele realizate de ONU în 2007 şi care prevedeau o creştere între 18 şi 59 de centimetri. Aceste estimări nu includeau posibilitatea unei topiri accelerate a unei vaste porţiuni din calota glaciară a Antarcticii şi a Groenlandei. „În pofida dovezilor clare, în pofida dezvoltării ştiinţifice, în pofida numeroaselor apeluri care susţin schimbarea, încă nu am ieşit din inerţie. Nu ne mai putem permite un progres limitat în acest domeniu“, a mai adăugat secretarul general al ONU, precizând că speră că summitul organizaţiei de la New York (22 septembrie) va da un nou impuls pentru soluţionarea urgentă a acestor probleme.

„Săracii sunt întotdeauna privaţi de informaţii“

În sprijinul necesităţii înfiinţării unei reţele globale de servicii climatice, reprezentantul ONU a dat exemplul tragediei care a lovit, în 2006, Cornul Africii. „Crescătorii de animale din regiune, care n-au fost avertizaţi asupra secetei prevăzute, n-au putut lua măsurile necesare, adică să le vândă sau să le sacrifice, înainte ca acestea să moară de foame“, a spus doamna Brundtland. „Săracii sunt întotdeauna privaţi de informaţii, lucru care trebuie să se schimbe“, a adăugat ea.

Peste 250 de milioane de africani se vor confrunta cu lipsa acută a apei

Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) a condus până acum foarte eficient lupta împotriva încălzirii climatice, dinamizând cercetarea ştiinţifică asupra fenomenului şi apoi răspunsul politic la această imensă provocare, la cele două Conferinţe mondiale precedente, din 1979 şi 1990. De această dată, OMM şi-a propus pregătirea societăţii pentru a face faţă încălzirii, instituind o reţea globală de servicii climatice. Reţeaua ar facilita comunicarea de informaţii, experienţe şi cunoştinţe în toate domeniile vizate, de la agricultură la sănătate, trecând prin energie şi gestionarea catastrofelor naturale. „Baza oricărei adaptări este un sistem de alertă timpurie de înaltă calitate“, a precizat doamna Gro Harlem Brundtland, trimis special pentru schimbarea climatică a secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, fost premier norvegian, care va rămâne în istorie pentru că a impus tema încălzirii climatice pe agenda politică internaţională de la sfârşitul anilor 1980. „Ştim deja că, în jurul anului 2020, peste 250 de milioane de africani se vor confrunta cu lipsa tot mai acută a apei. Este necesar să-i anunţăm mai concret despre ceea ce se va întâmpla pe toţi cei care au nevoie de această informaţie, pentru a le permite să ia deciziile potrivite pentru ţara, compania, ferma, familia şi viaţa lor“, a atras atenţia fostul premier norvegian.

Consecinţele globale ale încălzirii Regiunii Arctice sunt „rapide şi dramatice“

Încălzirea Regiunii Arctice ar putea cauza inundaţii care ar afecta o pătrime din populaţia Planetei, creşteri foarte mari ale emisiilor de gaze cu efect de seră, deoarece o mare cantitate de astfel de gaze sunt stocate sub calota glaciară, precum şi schimbări dramatice ale climei, se arată într-un raport dat publicităţii, miercuri, de organizaţia World Wide Fund for Nature (WWF).

Raportul, lansat la Geneva, cu prilejul conferinţei mondiale a Organizaţiei Mondiale de Meteorologie, dezvăluie faptul că aceste consecinţe globale ale încălzirii Regiunii Arctice sunt „mai rapide şi mai dramatice“ decât au estimat cercetările anterioare. Potrivit documentului, încălzirea Regiunii Arctice este un fenomen cunoscut de multă vreme, fără să se fi luat în calcul, însă, factori precum interacţiunea acesteia cu atmosfera.

Ceea ce aduce nou studiul WWF, întocmit de către cei mai buni specialişti în climatologie din lume, este o serie de argumente care stabilesc o legătură directă între încălzirea Regiunii Arctice şi modificările la nivelul climatului global. „Echipa care a realizat studiul a descoperit un scenariu cutremurător. Dacă nu reuşim să menţinem temperaturile normale în Regiunea Arctică, consecinţele se vor răsfrânge asupra comunităţilor umane de pretutindeni“, a declarat Martin Sommerkson, specialist în schimbări climatice în cadrul Programului Arctic al WWF.

În ritmul actual, nivelul mării va creşte cu peste un metru până în 2100

Raportul întocmit de specialiştii WWF în schimbări climatice demonstrează că multe dintre semnalele primite din zona arctică arată că încălzirea globală se accentuează, depăşind previziunile oamenilor de ştiinţă, inclusiv pe cele ale ultimului raport al Comitetului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice, publicat în 2007. Pe de altă parte, pierderile masive de gheaţă vor influenţa semnificativ circulaţia atmosferică şi vremea din zona arctică şi din împrejurimi. Astfel, temperaturile şi precipitaţiile din Europa şi America de Nord vor suferi modificări drastice, afectând agricultura, pădurile, dar şi rezervele de apă. Mai mult, solurile îngheţate din Regiunea Arctică stochează dublul cantităţii de CO2 din atmosferă.

Dacă procesul de încălzire continuă, suprafeţele se vor subţia tot mai mult şi vor elibera cantităţi mari de carbon, sub formă de CO2 şi metan - un gaz cu efect de seră foarte puternic. De altfel, nivelul metanului din atmosferă a crescut deja considerabil în ultimii ani, principala cauză fiind încălzirea tundrei arctice, atrage atenţia documentul dat publicităţii la Geneva.

Conform raportului WWF, nivelul mării va creşte cu peste un metru până în 2100, mai mult decât dublul nivelului anticipat de IPCC în 2007, iar numeroase inundaţii vor lovi zonele de coastă, afectând peste un sfert din populaţia Planetei. „Raportul ne sugerează că trebuie să reducem urgent emisiile de gaze cu efect de seră, până nu va fi prea târziu. Dacă permitem ca Regiunea Arctică să se încălzească în continuare, nu cred că vom putea ţine aceste efecte negative sub control pentru multă vreme“, a subliniat Sommerskon.

Copenhaga va găzdui cea mai mare conferinţă pe teme climatice

Încălzirea climei va fi în viitorul apropiat o realitate evidentă, iar omenirea poate încerca doar să o aducă la un nivel suportabil, reducând emisiile de gaze cu efect de seră. Acest efort va fi în centrul uneia dintre cele mai mari conferinţe diplomatice organizate vreodată, cea din decembrie, de la Copenhaga, când reprezentanţi din 191 de ţări se vor reuni în capitala Danemarcei, pentru ultima rundă de negocieri privind un nou acord global de reducere a emisiilor.

Acordul aflat în vigoare, cunoscutul sub denumirea de „Protocolul de la Kyoto“, va expira peste trei ani, în decembrie 2012. Negocierile de la Copenhaga ar urma să ratifice un nou tratat de climă, care să fie aplicat începând cu 2013.

În acest scop, organizaţia World Wide Fund for Nature (WWF) s-a aliat cu mai multe organizaţii de mediu din lume şi a întocmit o schemă de tratat pentru Conferinţa de la Copenhaga, prin care s-ar putea reduce emisiile de dioxid de carbon până la un nivel care ar ţine departe efectele negative ale încălzirii globale.