Bănci pentru pierderi, soluţia pentru ieşirea din criză

▲ Forumul Economic de la Davos, Elveţia, s-a încheiat cu foarte puţine concluzii, evenimentul fiind marcat de incidentul al cărui protagonist a fost premierul turc Recep Tayyip Erdogan, care a părăsit Davos după un violent schimb verbal cu preşedintele israelian Shimon Peres ▲ De asemenea, într-o notă mai puţin teatrală, liderii politici şi economici au imputat SUA criza financiară, care s-a transformat ulterior în recesiune mondială ▲ Totuşi, specialiştii reuniţi la Davos au venit cu o soluţie, crearea unei „bănci pentru pierderi“ care să preia activele „toxice“ ▲

Crearea unor „bănci pentru pierderi“, care să preia activele „toxice“ din sistemele financiare, pare să fie singura soluţie pentru încheierea celei mai grave crize din ultimii 80 de ani, însă sprijinul guvernamental ar putea conduce la izolarea creditării şi deglobalizarea finanţelor.

După aproape 100 de ore de dezbateri, discuţii şi dineuri pe teme financiare şi economice la Forumul Economic de la Davos, o mare parte dintre politicienii, bancherii şi economiştii prezenţi consideră că eforturile şi măsurile necoordonate ale guvernelor pentru salvarea sistemelor bancare vor gravita în jurul soluţiilor de tipul „bancă pentru pierderi“.

Economia globală, a cărei creştere se va apropia de zero în acest an pentru prima dată după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, nu se va putea revigora până când pieţele financiare nu vor fi stabilizate, a declarat, sâmbătă, directorul general adjunct al Fondului Monetar Internaţional (FMI), John Lipsky.

Însă, potrivit specialiştilor prezenţi la Forumul de la Davos, acest scenariu nu va deveni realitate până când activele şi instrumentele acumulate în urma crizei creditelor ipotecare, care generează pierderi uriaşe şi „devastează“ rezultatele instituţiilor financiare, nu vor fi preluate de guverne şi plasate în aşa-numitele „bănci pentru pierderi“, prin aplicarea teoriei „elimină cancerul pentru ca restul organismului să supravieţuiască“, scrie Reuters.

Practic, după eliminarea pierderilor din portofoliu, băncile ar putea să redevină profitabile, să obţină capital privat şi să reia creditarea către mediul privat şi consumatori, fără a avea nevoie de naţionalizare.

Însă teama de naţionalizare ar ridica noi probleme „băncilor bune“ create în urma preluării activelor neprofitabile de către stat.

Investitorii privaţi nu ar avea încredere să furnizeze capital nou, iar primele infuzii de lichiditate ar trebui derulate tot de guverne, din banii contribuabililor. În schimb, populaţia va cere băncilor să reia creditatea în primul rând pe plan local.

Într-o notă mai puţin teatrală, liderii politici şi economici au imputat SUA criza financiară care s-a transformat ulterior în recesiune mondială.

Premierii rus, Vladimir Putin, şi britanic, Gordon Brown, şi cancelarul german, Angela Merkel, au condamnat recurgerea la protecţionism. Cel mai aşteptat şef de stat, noul preşedinte american Barack Obama, nu a participat la forum, însă mulţi dintre cei prezenţi cunoşteau deja punctul lui de vedere asupra modului în care va acţiona în numeroase dosare, de la criza financiară la procesul de pace în Orientul Mijlociu, fără a lăsa de o parte situaţia în Irak, Afganistan şi Pakistan.