Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Bani europeni pentru copii fără certificate de naştere

Bani europeni pentru copii fără certificate de naştere

Galerie foto (3) Galerie foto (3) Actualitate socială
Un articol de: Oana Nistor - 18 Mai 2016

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a lansat luni, 16 mai, pe platforma MySMIS, două apeluri de proiecte în valoare de 350 milioane euro, destinate reducerii sărăciei în comunităţile marginalizate. O problemă ce ar putea fi soluţionată cu aceşti bani nerambursabili ar fi cea a actelor de identitate pentru locuitorii din astfel de comunităţi, potrivit secretarului de stat Ciprian Necula.

Autorităţile locale, organizaţiile neguvernamentale, partenerii sociali şi societăţile comerciale din comunităţile marginalizate pot accesa fonduri europene în valoare de 350 milioane de euro, potrivit celor două apeluri de proiecte deschise luni, 16 mai, pe platforma MySMIS, de către MFE. Apelurile abordează problema sărăciei în mod integrat, prin măsuri din toate domeniile cheie pentru incluziunea socială: ocupare, educaţie, locuire, sănătate, servicii sociale şi antidiscriminare, adresate atât celor mai săraci copii, cât şi familiilor lor, după cum se arată într-un comunicat al MFE, citat de Agerpres. Proiectele pot fi depuse pe două linii de finanţare separate, respectiv Obiectivul Specific 4.1. - „Dezvoltare locală integrată în comunităţile marginalizate, în care există populaţie aparţinând minorităţii rome”, şi Obiectivul Specific 4.2. - „Dezvoltare locală integrată în comunităţile marginalizate (indiferent de dimensiunea populaţiei de etnie romă)”. „Am lansat deja două ghiduri de proiecte care se referă la populaţii în situaţii de vulnerabilitate socială şi economică. Acestea vin cu o abordare integrată, în care problemele multiple ale comunităţii le tratezi în acelaşi timp. Am venit în cartierul Giuleşti-Sârbi din Bucureşti, pentru că şi în Capitală avem zone marginale, zone în care oamenii sunt săraci, şi nu neapărat din cauza lor”, a explicat Ciprian Necula, secretar de stat în MFE şi reprezentantul Punctului Naţional de Contact pentru Romi în cadrul ministerului amintit.

Practic, autorităţile locale şi/sau organizaţii neguvernamentale şi societăţi comerciale trebuie să identifice o comunitate marginalizată şi să propună un plan integrat de ameliorare, pe baza unei analize la faţa locului, bugetul maxim fiind de 6 milioane de euro. MFE va evalua proiectele depuse, în perspectiva analizei la faţa locului şi a măsurilor propuse de promotorii proiectelor, grila de punctaj „încurajând o abordare complexă, care să răspundă mai multor nevoi ale oamenilor din comunităţile sărace”. Una dintre problemele care şi-ar putea găsi rezolvarea prin depunerea de proiecte pe aceste două apeluri este cea a actelor de identitate ale locuitorilor din zonele marginalizate, în contextul în care statisticile MFE arată că, în România, nu mai puţin de 160.000 de persoane nu au acte de identitate. Iar lipsa unui document de identitate ţine captivă persoanele care şi-ar dori să-şi găsească un loc de muncă, să meargă la şcoală, în cazul copiilor, sau care doresc să urmeze cursuri de recalificare. „Aceşti oameni n-au acces la nici un fel de drept, iar prin programul acesta sperăm să rezolvăm problema. Dacă nu ai act de identitate, nu o să ai niciodată un loc de muncă, nu o să mergi la şcoală şi generezi o problemă pe generaţii întregi. Cum se obţine asta? Trebuie să fie asistaţi să obţină acte. Copiii, de exemplu, dacă au trecut de vârsta de 1 an, e un proces tardiv de înregistrat care costă în medie 1.000 de euro şi durează un an. Pentru un om fără acte, e o avere întreagă. Aceşti bani există în proiect. Pot fi folosiţi pentru a fi asistaţi aceşti oameni să obţină certificat de naştere”, a explicat secretarul de stat, citat de Agerpres. El a mai precizat că cea mai mare problemă în obţinerea unui buletin este lipsa unui domiciliu, iar Guvernul încearcă să schimbe legislaţia, fiind considerată a fi „restrictivă”. „Faptul că nu ai domiciliu nu înseamnă că nu eşti cetăţean român”, a subliniat demnitarul.