Barack Obama a devenit ieri primul preşedinte american de culoare

▲ Barack Obama a depus jurământul - ieri, la amiază - pe Biblia lui Abraham Lincoln, devenind primul preşedinte de culoare al SUA, în faţa a milioane de americani veniţi să trăiască la Washington această zi istorică ▲ Cel de-al 44-lea preşedinte a depus jurământul pe treptele Capitoliului, apoi a pronunţat un discurs de învestitură ▲ Au fost desfăşurate mijloace de securitate fără precedent: peste 12.000 de militari, mii de poliţişti, patrule aeriene şi fluviale ▲ Noul preşedinte al SUA vine la putere într-un context economic şi politic complicat ▲

Cariera prezidenţială a lui Barack Obama a debutat ieri în condiţii dificile. Economia Americii şi a lumii este lovită de recesiune, SUA sunt angajate în două războaie grele, iar prestigiul ţării este serios afectat. La toate acestea se mai adaugă urgenţele umanitare din ţările sărace, pe care noul lider al lumii libere va trebui să le rezolve cât mai repede.

Economia - prioritate absolută

Instalat ieri la Casa Albă, Obama moşteneşte o recesiune care se adânceşte, un sistem financiar zguduit, o piaţă imobiliară în dezastru şi deficite de trilioane de dolari. Conştient că oprirea declinului economic este prioritatea numărul 1 a primelor sale 100 de zile în funcţia de preşedinte, Obama ia taurul de coarne. El lucrează la legile necesare pentru a elabora un pachet stimulativ de 825 de milarde de dolari şi a făcut o campanie de lobby reuşită pentru strângerea unui fond de sprijin de încă 350 de miliarde. Preşedintele a mai promis măsuri rapide pentru a reforma un sistem de reglementare lipsit de funcţionalitate pe Wall Street, sistem care a fost acuzat de cascada de probleme care au dus la colapsul uneia dintre cele mai respectate firme de investiţii, cum a fost Lehman Brothers.

O provocare imediată este obţinerea confirmării lui Timothy Geithner, nominalizat ca secretar al trezoreriei, a cărui alegere s-a lovit de obstacolele ridicate de greşelile în achitarea impozitelor pe venitul personal şi de actele în neregulă deţinute de menajera sa. O altă sarcină importantă care stă în faţa lui Obama este modul în care va răspunde uriaşelor speranţe pe care publicul şi le-a pus în el.

„Speranţele puse în administraţia Obama sunt nemaiîntâlnite. Este privit ca un potenţial salvator al ţării în mai multe direcţii“, a spus William Keylor, profesor de istorie la Boston University.

Scutul antirachetă, reevaluat

În privinţa politicii externe, pe lângă promisiunea retragerii rapide din Irak, Barack Obama ar putea solicita o reexaminare a costului şi a eficacităţii proiectului scutului american antirachetă din Europa. După un an şi jumătate de negocieri cu Washingtonul, Polonia a dat undă verde pentru instalarea pe teritoriul său a 10 interceptoare de rachete la orizontul lui 2014. Aceste dispozitive ar urma să fie cuplate cu o staţie radar ultraperformantă pe care Republica Cehă s-a declarat dispusă să o găzduiască, dar pe care legislativul ceh nu a aprobat-o încă.

În timpul campaniei pentru prezidenţiale, Barack Obama şi-a anunţat sprijinul pentru scutul antirachetă, promovat de preşedintele aflat la final de mandat George W. Bush, cu condiţia ca acesta să se dovedească a fi „adaptat din punct de vedere tehnologic“ şi „suportabil din punct de vedere financiar“. În noiembrie, consilierul lui Obama pentru politica externă, Dennis McDonough, a declarat că preşedintele ales nu îşi luase „nici un angajament“ definitiv cu privire la acest proiect, dezaprobat de Moscova.

Foametea, înaintea războaielor

Priorităţile lui Obama sunt comentate însă şi de experţi independenţi. Celebrul economist american Jeffrey Sachs, crede că a combate foametea în lume este singura modalitate de a stabiliza planeta şi aceasta ar trebui să fie prioritatea noului preşedinte american. „Statele Unite ale Americii nu pot spera să fie o ţară stabilă şi sigură dacă nu cheltuiesc 0,16% din PIB-ul lor în ajutorul pentru dezvoltare“, a estimat expertul în cadrul unei conferinţe de presă la Nairobi, capitala Kenyei.

„Majoritatea crizelor din lume au loc în zone unde există foamete. Noi le numim crize ideologice, dar ele sunt crize ale foametei“, a adăugat Sach, unul dintre cei mai influenţi economişti ai planetei, consilier special al secretarului general al ONU, Ban Ki-moon. În opinia lui Sach, „militarii nu pot soluţiona problemele, armatele nu pot stabiliza zonele cu populaţie afectată de foamete“.

Barack Obama ar urma, potrivit declaraţiilor sale, să reformeze radical politica americană faţă de Africa şi faţă de lume, în ansamblu. „Se aşteaptă ca el să realizeze multe, nu numai datorită rădăcinilor sale africane, ci şi pentru că SUA, într-o mare măsură, nu şi-au îndeplinit rolul“, a estimat economistul. Sachs a preconizat o creştere importantă a ajutorului internaţional în favoarea micilor exploatări agricole africane, „în scopul de a trece de la o economie de subzistenţă la o agricultură comercială durabilă“.