Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Barack Obama, primul preşedinte de culoare din istoria Americii

Barack Obama, primul preşedinte de culoare din istoria Americii

Data: 06 Noiembrie 2008

▲ Urmaşul lui George Bush la şefia SUA este Barack Obama ▲ Candidatul democrat l-a învins clar pe adversarul său republican, John McCain ▲ Noul preşedinte va prelua puterea în ianuarie 2009 ▲

Democratul Barack Obama a obţinut marţi o victorie istorică, devenind primul preşedinte ales de culoare al Statelor Unite. El a obţinut 338 de mandate de electori, depăşind pragul de 270 de voturi necesare pentru a fi ales în funcţia de preşedinte al SUA. Contracandidatul său, John McCain, a obţinut doar 141 de mandate, recunoscându-şi înfrângerea.

Speranţă şi schimbare

Anunţul făcut de presa americană a fost primit cu o explozie de bucurie la Chicago, unde s-au adunat zeci de mii de susţinători ai lui Obama. Alegerea lui Obama este istorică, într-o ţară unde afro-americanii nu aveau, practic, acces în secţiile de votare cu jumătate de secol în urmă. „Cine ar fi crezut că un negru de vreo 40 de ani, pe nume Barack Obama, va deveni într-o zi candidat al Partidului Democrat?“, s-a întrebat el, cu câteva luni în urmă. Victoria sa, aşteptată cu nerăbdare în numeroase ţări, vine după opt ani de administraţie a preşedintelui republican George W. Bush, care şi-a îndepărtat opinia publică din străinătate printr-o politică apreciată deseori drept agresivă şi unilaterală.

Viitorul preşedinte, care şi-a concentrat campania asupra temelor speranţei şi schimbării, va avea dificila sarcină de a relansa economia ţării, de a gestiona cele două războaie, de a rezolva problema unui deficit public de aproape 500 de miliarde de dolari şi de a reface imaginea ţării sale în străinătate.

Atât Obama, cât şi vicepreşedintele său, Joe Biden, s-au angajat să reducă impozitele pentru 95% dintre salariaţi, să demareze o politică de lucrări masive şi să garanteze asistenţa medicală pentru toţi cetăţenii. Pe plan internaţional, el a promis că va retrage, „în mod responsabil“, trupele americane din Irak, în termen de 16 luni, şi va concentra eforturile armatei asupra luptei împotriva reţelei Al-Qaida şi a talibanilor. Obama a promis şi că va închide închisoarea de la Guantanamo.

Renaşterea modelului Kennedy

Obama a afirmat că vrea să fie preşedintele unei reconcilieri naţionale. El revendică constant moştenirea celor doi eroi, militantul pentru drepturile civice - Martin Luther King şi preşedintele John F. Kennedy (1961-1963), toţi trei având în comun tinereţea şi carisma. Adversarii săi contestă această ambiţie. În timpul alegerilor primare, capacitatea lui Obama de a asigura conducerea unei ţări aflate în război a fost pusă sub semnul îndoielii. A fost descris drept elitist, naiv, iar aparenta sa lipsă de experienţă a fost subiectul atacurilor politice.

„Speranţa“ a fost tema centrală a campaniei senatorului de Illinois, dar anumite voci se întrebau despre ce speranţă este vorba, acuzându-l pe Obama că abuzează de formule seci. Crescut de mama sa în Indonezia, apoi în Hawaii, de către bunicii din partea mamei, care a murit în 1995 de cancer, Obama este, mai întâi de toate, un intelectual. Având şansa de a-şi dezvolta o carieră solidă în finanţe, după ce a absolvit cursurile Universităţii Columbia, Obama a preferat să lucreze ca asistent social în ghetourile din Chicago. A renunţat la acest post pentru a studia la Harvard, una dintre instituţiile de învăţământ superior parcurse tradiţional de elita americană. El a devenit primul redactor-şef de culoare al prestigioasei „Harvard Law Review“, în 1991.

După ce a absolvit cursurile Universităţii Harvard, el a revenit la Chicago în calitate de avocat, într-un cabinet unde o va cunoaşte pe cea care îi va deveni soţie, Michelle, absolventă a Universităţii Princeton şi Harvard, pe care a numit-o „stânca“ vieţii sale. Michelle conduce astăzi una dintre cele mai mari reţele de spitale publice din Chicago. Cuplul are doi copii - Malia, de zece ani, şi Sasha, de şapte ani.

După ce candidatura sa pentru Camera Reprezentanţilor în 2000 s-a soldat cu un eşec, Obama a fost ales senator în noiembrie 2004, devenind astfel singurul senator de culoare din Congresul american. El este apreciat ca un politician cu viziuni de stânga din cauza opoziţiei sale faţă de războiul din Irak, faţă de numirea conservatorilor la Curtea Supremă de Justiţie şi susţinerii avortului.

Moştenirea lui Bush

Războaiele din Irak şi Afganistan, dosarul nuclear iranian, economia cadaverică, toate fac parte din moştenirea complicată pe care preşedintele american George W. Bush o lasă succesorului său. Democratul Barack Obama va prelua frâiele unei superputeri slăbite, care se confruntă cu îndoieli serioase legate de forţele sale şi a cărei influenţă este pusă sub semnul întrebării în toată lumea, inclusiv de cei mai apropiaţi aliaţi. „Autoritatea morală şi competenţa Statelor Unite de a lua deciziile corecte vor continua să fie subiectul întrebărilor, în interiorul frontierelor americane, dar şi în străinătate“, consideră un grup de lucru al Universităţii din Georgetown. Şi asta chiar dacă Obama a denunţat politica preşedintelui Bush şi a promis o schimbare la Washington.

„Respectul va reveni doar cu manifestări clare ale competenţei“ noului preşedinte, adaugă grupul de lucru, într-un studiu privind provocările cu care se va confrunta noua administraţie, publicat anul acesta. Viitorul preşedinte al Statelor Unite îşi va găsi de fapt biroul acoperit de un morman de dosare neterminate - în primul rând, o criză economică fără precedent, după cea din 1929, previziuni privind creşterea şomajului şi un deficit bugetar enorm, conform analiştilor. Dacă Bush urmează să găzduiască un summit mondial pe tema crizei la 15 noiembrie, la Washington, participarea sa ar trebui să se limiteze la conturarea unei revizuiri a reglementării pieţelor financiare. Sarcina dificilă de a o implementa îi va reveni succesorului său. Bush nu îşi face însă probleme. „Ştiţi ce? Voi fi mort înainte ca istoricii să ajungă la un acord privind administraţia mea, pentru că este nevoie de un moment pentru a scrie adevărata istorie a unei administraţii“, a spus recent actualul lider de la Casa Albă.

Cine este Obama

Primul candidat de culoare care câştigă cursa pentru Casa Albă, senator american doar de trei ani, Barack Obama, în vârstă de 47 de ani, este deseori comparat cu John F. Kennedy pentru carisma sa şi speranţa schimbării pe care o întruchipează. Candidatul democrat a convins electoratul, îngrijorat de criza economică şi de imaginea Statelor Unite pe scena internaţională, că este omul momentului. Obama a parcurs deja un traseu lung. Atunci când s-a născut, la 4 august 1961, în Hawaii, dintr-un tată originar din Kenya şi o mamă albă din Kansas, căsătoriile interrasiale erau interzise în toate statele din sudul ţării, fiind legalizate de Curtea Supremă de Justiţie abia în iunie 1967.

Cel de-al doilea prenume al lui Obama este Hussein, iar dreapta republicană nu pierde nici o ocazie pentru a-l reaminti. Cu intenţia de a-l denigra sau pur şi simplu în mod inconştient, analiştii îi pronunţă uneori greşit numele şi îi zic Osama, prenumele liderului grupării Al-Qaida.

Barack Obama a ieşit din anonimat în iulie 2004, când un modest ales local din Chicago a luat cuvântul în cursul convenţiei democrate. Milioane de americani s-au recunoscut în tânărul politician de culoare urcat la tribună pentru a pleda în favoarea lui John Kerry şi, mai ales, pentru a susţine reconcilierea americanilor dincolo de diferenţele dintre ei.